Cum poate fi protejată economia prin Constituţie

Apetitul guvernanţilor de a cheltui peste măsură poate fi frânat prin limitarea deficitului bugetar şi a datoriei publice prin intermediul normelor constituţionale. Omul de afaceri Dinu Patriciu spune că, în contextul economic actual, există o tendinţă a statelor de a introduce în constituţii prevederi care să asigure creştere economică.

Criza economică mondială a constrâns, în ultimii ani, mai multe state să se împrumute pentru a face faţă căderii, însă multe dintre ele nu au reuşit să gestioneze situaţia şi au înregistrat derapaje ale cheltuielilor.

Deficitele bugetare au crescut semnificativ, au devenit tot mai greu de finanţat, iar datoria publică a unor ţări a explodat pur şi simplu. De pildă, Grecia are o datorie publică de peste 130% din Produsul Intern Brut (PIB) şi au existat voci care au susţinut că statul ia în calcul chiar vânzarea unor insule pentru reducerea acesteia.

Dincolo de criteriile de la Maastricht

O soluţie pentru evitarea acestor derapaje este limitarea, prin Constituţie, a cheltuielilor bugetare, a deficitului şi a datoriei.

„Tendinţa de a introduce în constituţii prevederi care să asigure creşterea economică ca sursă a bunăstării populaţiei este un fenomen pe care îl văd apărând în foarte multe locuri din lume", a declarat recent omul de afaceri Dinu Patriciu. El a explicat că este nevoie de o limitare, prin norme constituţionale, a cuantumului bugetului din PIB, a deficitului maxim şi a îndatorării maxime.

Citiţi şi:

VIDEO Dinu Patriciu: Stabilirea unui procent maxim din PIB ar limita puterea Guvernului de a cheltui banul contribuabilului

<b>VIDEO</b> Patriciu: Constituţia trebuie să limiteze numărul impozitelor şi utilizarea PIB de către Guvern

În România, singurele limite de natură fiscal-bugetară sunt date de criteriile Tratatului de la Maastricht, în perspectiva aderării la zona euro. Mai exact, deficitul bugetar să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. 

Ponderea cheltuielilor publice ale statului român s-au ridicat anul trecut la 39,5% din PIB, iar deficitul bugetar a fost de 6,51% din PIB. În ceea ce priveşte datoria publică a României, aceasta se situează sub limita impusă de Tratatul de la Maastricht, fiind de 37,9% la finele lui 2010, dar ritmul de creştere îngrijorează. În condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv anul trecut, datoria publică a crescut cu aproape 10 puncte procentuale.

Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Romano-Americană şi director al Centrului de Economie Politică şi Afaceri „Murray Rothbard", susţine impunerea unor limite de natură fiscal-bugetară, aşa cum s-a făcut în politica monetară (ţintirea inflaţiei).

El propune ca soluţii ţintirea echilibrului bugetar nominal, cu o marjă de plus/minus 1%, stoparea contractării oricăror noi datorii publice sau limitarea datoriei publice. Analistul economic Lucian Isar spune că aceste modificări ar trebui să ţină cont de stadiul de dezvoltare a economiei, volumul economiilor naţionale, dar şi de faptul că statul poate să amplifice demersurile economice private.

„Un corset prea rigid în această etapă nu este neapărat un deziderat. Spre exemplificare, valoarea deficitelor nu este atât de importantă dacă fondurile sunt direcţionate către investiţii care se pot replăti din beneficii", a explicat analistul economic. El a adăugat că riscurile pot fi diminuate dacă investiţiile statului sunt structurate astfel încât să canalizeze energii private locale şi străine.  

Exemplul altor state

Bogdan Glăvan a dat exemplul statului Chile, care a adoptat astfel de măsuri, unde guvernul s-a angajat din 2000 să respecte principiul asigurării unui deficit bugetar structural de 0% din PIB. „Drept urmare, datoria publică a scăzut rapid, iar perspectiva riscului de ţară s-a îmbunătăţit radical", a adăugat el.

Şi Ungaria vrea să adopte astfel de măsuri, vicepremierul Tibor Navracsics anunţând recent că guvernul maghiar intenţionează să limiteze prin Constituţie datoria publică la 55-60% din PIB, nivel sub cel actual, de 80% din PIB.

Cheltuieli în cifre

Ponderea cheltuielilor publice ale statului român s-au ridicat anul trecut la 39,5% din PIB, iar deficitul bugetar s-a ridicat la 6,51% din PIB. În ceea ce priveşte datoria publică a României, aceasta a continuat să crească anul trecut într-un ritm rapid, până la 37,9% din PIB.

"În lumea de astăzi, astfel de limitări  nu creează guverne impotente, ci guverne responsabile."
Dinu Patriciu
om de afaceri

Taxe limitate

Omul de afaceri Dinu Patriciu a mai susţinut necesitatea reducerii, prin norme constituţionale, a numărului de taxe şi impozite la câteva şi imposibilitatea de a creşte taxele, fără aprobare prin referendum. În România, numărul de taxe obligatorii pe parcursul unui an este de 113, cele mai multe fiind aferente contribuţiilor sociale, potrivit unui studiu PriceWaterhouseCoopers.