Omul de afaceri Dinu Patriciu consideră că în Constituţie ar trebui introduse o serie de limitări pentru Guvern, cum ar fi procentul maxim din PIB pe care îl poate folosi, dar şi limite de deficit, îndatorare publică şi impozite.
"Există (la nivel european - n. r.) încercarea de a transforma într-o normă constituţională, deficitul pe care un guvern are dreptul să-l producă, după cum şi procentul de îndatorare publică din PIB este un parametru care poate fi stabilit ca limită maximă pentru o foarte lungă perioadă de timp pentru a asigura stabilitatea", a argumentat Dinu Patriciu, prezent la o dezbatere despre raporturile de putere dintre Parlament, Preşedinte şi Guvern în România, organizată de Fundaţia Horia Rusu.
Omul de afaceri a afirmat că nu sunt suficiente legi speciale care să conţine norme privind asigurarea creşterii economice şi a bunăstării populaţiei pentru că acestea "pot fi schimbate de orice guvern şi orice parlament dea lungul timpului".
"Ele trebuie să devină norme constituţionale. Mă refer de exemplu la procentul bugetului din PIB. Cât are dreptul de-a pururi să folosească un guvern, indiferent care va fi el, din PIB. Iar stabilirea unui procent maxim limitează puterea guvernului de a cheltui banul contribuabilului şi de asemenea de a face gesturi în economie. Cât este acest procent, el depinde cu siguranţă de starea naţiunii respective şi de proiecţia ei în viitor", a opinat omul de afaceri.
El a propus, astfel, "limitarea Guvernului şi flexibilizarea pieţei", prin intermediul Constituţiei.
"Limitarea procentuală a cunatumului bugetului din PIB, limitarea deficitului maxim acceptabil şi limitarea îndatorării maxime acceptabile şi reducerea numărului de impozite şi taxe la câteva şi imposibilitatea de a creşte taxele, fără aprobare prin referendum. Acestea ar fi cele mai importante", a subliniat omul de afaceri.
Pe de altă parte, Patriciu a menţionat că "în lumea de astăzi, astfel de limitări nu creează guverne impotente, ci guverne responsabile, pentru că ele trebuie să se descurce cu cheltuielile şi cu risipa în acele limite".
"Există însă şi alt tip de prevederi care încep să apară prin legislaţiile diverselor state, cele care cresc gradul de flexibilitate în mânuirea fondurilor publice. Aceste cheltuieli sau stabilirea cuantumurilor acestor cheltuieli sunt subcontractate către organizaţii private. Acordarea lucrărilor publice nu se mai face prin licitaţii publice, cum încercăm noi să ne prefacem că facem, ci prin acordarea dreptului de a da aceste lucrări publice către mari bănci de investiţii, consultanţi financiari, aceştia având onorabilitatea şi lipsa de implicare care să-i ducă la soluţii obiective", a conchis omul de afaceri.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza