Cum arată coşul de consum al românilor

Românii au cumpărat tot mai puţine produse care nu sunt de strictă necesitate, iar mărfurile ieftine s-au vândut cel mai bine. Noua structură a coşului de consum al populaţiei, după care se calculează inflaţia, arată că familiile au fost nevoite să-şi restrângă drastic cheltuielile de zi cu zi.

Inflaţia din anul 2011 se calculează pe baza comportamentului de consum al populaţiei consemnat în 2009 (primul an de criză) şi evidenţiat în ancheta bugetelor de familie, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Mai citeşte şi:

Importul de inflaţie, marele pericol pentru economie

Datele raportate ieri de INS referitor la inflaţia din prima lună a lui 2011 au relevat şi noua structură a coşului de consum, din care reiese, în primul rând, că mărfurile de imediată necesitate au dobândit ponderi mai mari în detrimentul celorlalte.

Schimbări radicale

Iată câteva exemple: covrigii, fasolea, cartofii şi alimentele de strictă necesitate s-au vândut mai bine şi, în consecinţă, au dobândit ponderi mai mari în coş, în timp ce pâinea, fructele şi peştele au ponderi mai mici, adică s-au vândut mai puţin. Din rândul mărfurilor nealimentare, cererea a crescut doar la medicamente, detergenţi, articole de igienă personală şi ţigări, scăzând la îmbrăcăminte, încălţăminte, autovehicule sau combustibili. La fel şi în cazul serviciilor, unde croitoria, frizeria/coafura şi abonamentul la cablu-TV au câştigat teren în detrimentul transportului cu trenul sau cu autobuzul. Toate acestea reflectă un comportament specific oamenilor strâmtoraţi financiar, cum au fost majoritatea românilor în primul an de criză. 

Inflaţia, sub 7%

Datele INS arată că media scumpirilor (inflaţia) a scăzut de la aproape 8% în decembrie 2010 la mai puţin de 7% în ianuarie 2011.