Contractul Hidroelectrica-Mittal miroase a ajutor de stat până la Bruxelles

Comisia Europeană bănuieşte că tranzacţia prin care Hidroelectrica livrează electricitate combinatului ArcelorMittal la un preţ cu 30% sub media pieţei ar putea fi ajutor de stat ilegal şi a trimis României întrebări pe această temă. Deşi ar fi putut obţine cu zece milioane de euro în plus dacă vindea energia unui alt ofertant, Hidroelectrica susţine că tranzacţia este rentabilă pentru companie.

Controversatul contract încheiat la finele anului trecut pe bursa de energie OPCOM, prin care Hidroelectrica va livra în acest an energie combinatului ArcelorMittal la un preţ cu 30% sub media pieţei, continuă să ridice semne de întrebare. După ce întreaga piaţă de energie din România s-a revoltat cu privire la modul în care s-a încheiat această tranzacţie, problema a ajuns acum şi la Bruxelles.

Citiţi şi: Păcăleala Mittal: ia curent ieftin şi dă afară mii de oameni.

„Comisia Europeană ne-a trimis întrebări pe această temă. Preocuparea lor este ca nu cumva această tranzacţie să fie un ajutor de stat, în condiţiile în care piaţa europeană a oţelului este extrem de sensibilă. Fiind vorba de o supracapacitate la nivel comunitar, există riscul ca alţi producătorii de oţel să fie dezavantajaţi", a declarat, pentru „Adevărul", Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, partea română va trimite Comisiei răspunsurile până la finele acestei luni.

Hidroelectrica spune că tranzacţia este rentabilă

„Hidroelectrica a argumentat că este vorba despre o tranzacţie strict comercială, iar contractul încheiat cu ArcelorMittal este rentabil pentru companie, în condiţiile în care Hidroelectrica îşi acoperă costurile", a mai spus Chiriţoiu. Chiar şi aşa, Hidroelectrica trebuie să demonstreze că a avut o rată a profitului rezonabilă pentru industria energetică, mai mare decât simpla dobândă bancară.

Cum s-a încheiat de fapt acest contract? Mittal a depus o ofertă pe bursă pentru a cumpăra o cantitate mare de energie, 1,75 TWh, cu un preţ de 130 de lei pe MWh. Hidroelectrica era singura companie care ar fi putut vinde energia la acest preţ, întrucât restul producătorilor au costuri mult mai mari.

Însă, în ziua perfectării tranzacţiei, pe bursă mai erau două oferte de cumpărare pentru exact aceeaşi cantitate de energie, cu preţuri mai mari. Traderul de energie Petprod ar fi fost dispus să plătească 159 de lei pe MWh (incluzând tariful de introducere în reţea), iar un alt furnizor, Arelco, ar fi dat 133 de lei pe MWh.

Dacă Hidroelectrica ar fi ales să vândă această cantitate de energie către ofertantul cu cel mai mare preţ ar fi obţinut cu aproape zece milioane de euro în plus faţă de contractul cu Arcelor.

Hidroelectrica: Am fi vândut energie şi către Petprod şi Arelco

„Hidroelectrica susţine că ar fi vândut energie şi acestor doi furnizori, însă ei şi-au retras ofertele", a mai spus Chiriţoiu.

În replică, Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod, spune că răspunsul Hidroelectrica nu este plauzibil. „În ziua încheierii tranzacţiei cu Mittal, Hidroelectrica a avut la dispoziţie trei oferte şi normal ar fi fost să o aleagă pe cea cu preţul cel mai mare. După ce a răspuns ofertei cu cel mai mic preţ, normal că ne-am retras oferta", a arătat oficialul Petprod.

El a amintit că producătorul hidro nu a oferit niciodată energie pe OPCOM de când funcţionează bursa, din 2005, şi a răspuns unei singure cereri, la finele anului 2009, tot a ArcelorMittal.

La rândul lor, reprezentanţii Arelco sunt convinşi că Hidroelectrica nu ar fi putut răspunde şi ofertei lor, după ce au vândut acea cantitate uriaşă de energie către Mittal. „Ofertele ArcelorMittal, Petprod şi Arelco au fost pe bursă în acelaşi timp. Oferta noastră a fost extrem de serioasă. Sigur că am fi cumpărat această energie. Am mizat pe faptul că Hidroelectrica, fiind un mare producător, va alege oferta cu cel mai bun preţ, dar nu a fost aşa", ne-au declarat responsabilii Arelco.

Reamintim că producţia Hidroelectrica pe acest an era deja contractată, iar compania cumpără în prezent energie din piaţă, la un preţ de peste 200 de lei pe MWh, pentru a avea suficientă electricitate pentru a onora şi acest contract, pe lângă cele deja celebre cu aşa-numiţii "băieţi deştepţi".

Mittal ar putea returna ajutorul

După ce primeşte răspunsurile părţii române, Comisia Europeană are trei variante: fie închide cazul, fie cere clarificări suplimentare, fie deschide o investigaţie. Dacă se dovedeşte că a fost încălcată legislaţia din domeniul concurenţei, ArcelorMittal va trebui să returneze ajutorul de stat.

Autorităţile recunosc că au ajutat Mittal

Chiar declaraţiile autorităţilor contrazic însă faptul că această tranzacţie a fost una strict comercială, aşa cum susţine Hidroelectrica. La începutul lunii ianuarie, ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat că a facilitat accesul combinatului ArcelorMittal la această energie ieftină pentru faptul că producătorul de oţel este un mare consumator de energie, unul dintre cei mai mari investitori străini şi angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei.

„Nu am făcut un profit maximal din această afacere, e drept, dar problema energiei nu e doar o problemă economică, ci şi socială", declara, la acea dată, şi Tudor Şerban, preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica.

Reamintim că orice măsură care poate fi suspectată de a fi ajutor de stat trebuie notificată Comisiei Europene anterior aplicării ei, pentru primirea unui aviz. Însă, în acest caz, autorităţile române nu au transmis nimic către Bruxelles înainte de semnarea contractului dintre cele două companii.