Calea ferată românească, periculos de degradată

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Jumătate din totalul liniilor de tren şi din numărul podurilor au durata de viaţă expirată. Doar 4% din podurile feroviare şi mai puţin de 60% din liniile ferate sunt sigure din punct de vedere tehnic, restul având scadenţele de reparaţii capitale depăşite.

Liderii industriei feroviare, reuniţi zilele trecute într-o conferinţă pe tema situaţiei căilor ferate, au ajuns la concluzia că stadiul în care a ajuns degradarea infrastructurii impune măsuri urgente.

Situaţia căilor ferate

Mai citeşte şi:

Vagon-restaurant, numai bun de închiriat

Unii dintre participanţi au propus chiar să dea statul în judecată, pentru că autorităţile au încălcat legea care le obligă să întreţină infrastructura feroviară la parametri normali de funcţionare.

Restricţiile s-au dublat în câţiva ani

Din cei 13.427 de kilometri de linie ferată, aproape 5.600 (peste 40%) aveau, la 1 ianuarie 2010, scadente reparaţiile capitale. Din cele 4.216 poduri de cale ferată, mai mult de 95% (peste 4.000 de unităţi) erau scadente la reparaţii şi 20%, adică 825 de unităţi, aveau durata normală de viaţă expirată.

Din cele 12.950 de podeţe de cale ferată, 85% (aproape 12.000 de unităţi) erau scadente la reparaţii şi 3.129 aveau durata normală de viaţă expirată. Nici linia de contact nu stă bine: peste 80%, adică 8.500 din totalul de 10.400 de kilometri, era scadentă la reparaţiile capitale.

În asemenea condiţii, este natural că restricţiile de viteză impuse operatorilor feroviari s-au înmulţit exponenţial, atât ca număr, cât şi ca total de kilometri. Până în 2005, numărul restricţiilor nu trecea de 250 pe an, pentru ca în 2009 totalul să depăşească 570.

Numărul de kilometri cu restricţie de viteză s-a dublat şi el, ajungând de la 737 în anul 2005 la peste 1.400 în 2009. Acestea sunt câteva statistici centralizate de reprezentanţii industriei feroviare şi prezentate în cadrul conferinţei, iar principala cauză pentru care s-a ajuns aici constă într-o atitudine total indiferentă faţă de calea ferată, manifestată în ultimii ani de către autorităţile statului faţă de acest sector.

Subfinanţarea sistematică şi alocarea majorităţii resurselor către sectorul rutier în detrimentul celui feroviar (când alocarea ar trebui să fie 50%-50%, potrivit normelor europene) au adus atât infrastructura, cât şi materialul rulant în acest stadiu de degradare.

Taxe prea mari pentru operatori

Taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) este singura sursă de finanţare a căii ferate, pentru că de la bugetul de stat se alocă sume ridicol de mici. Aşa se explică de ce la noi această taxă se numără printre cele mai mari din europa - de ea se „agaţă" practic toate cheltuielile necesare întreţinerii şi reparaţiilor.

„La noi, TUI are valoarea de 9 până la 14 euro/tren-kilometru. În Europa sunt ţări în care TUI e sub un euro, pentru că acolo liniile sunt modernizate şi nu au nevoie de reparaţii costisitoare", au arătat reprezentanţii industriei de profil, în cadrul conferinţei organizate de revista „Club Feroviar" şi Asociaţia Inginerilor Feroviari, cu sprijinul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.

Reamintim că, potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, în 2010 ar fi necesară finanţarea cu mai mult de un miliard de lei a lucrărilor de întreţinere a căii ferate, numai pentru a o păstra la parametrii de funcţionare actuali. Pentru modernizare şi atingerea unei viteze optime de deplasare, ar mai fi nevoie de încă 1,5 miliarde de lei.

Doar o treime din linii sunt electrificate

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, la finele anului trecut, liniile de cale ferată de folosinţă publică, în exploatare, însumau 10.784 de kilometri. Sunt electrificaţi 4002 kilometri, reprezentând 37,1% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

Starea infrastructurii feroviare din România la 1 ianuarie 2010


Element                                      Total                          Reparaţii capitale
                                                                                       scadente la 1 ianuarie 2010
                                                                                        Valoare    %


Linii curente şi directe (km)    13.427                           5.596    42%
Număr total de poduri    4.216                                      4.055    96%
Poduri cu durată de viaţă expirată        825                                20%
Poduri cu ciclu de reparaţii expirat    3.230                                80%
Podeţe, total din care buc.    12.950                             11.925    85%
Podeţe cu durată de viaţă expirată    3.129                                26%
Podeţe cu ciclu de reparaţii expirat    8.796                                74%
Linii electrice de contact (km)    10.407                        8.508    82%

Sursa: CFR SA

CITEŞTE ŞI:

Locuitorii din cartierul Bujac îşi trăiesc periculos viaţa lângă o linie de cale ferată

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite