Băncile nu mai au ce face cu banii în România

Bancherii susţin că grupurile-mamă nu mai au unde să-şi plaseze în mod eficient resursele în România, în lipsa cererii de credite, şi vor să ceară mâine la Bruxelles reducerea expunerii pe piaţa locală. Scăderea lichidităţilor băncilor pe piaţa autohtonă nu va afecta activitatea economică din România întrucât resursele nu sunt utilizate în economie, susţin bancherii.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, anunţa în urmă cu o săptămână că acordul de la Viena, semnat de principalele nouă bănci cu capital străin din România, ar putea fi uşor revizuit.

Astfel, marile grupuri bancare - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit - ar putea cere mâine în cadrul întâlnirii de la Bruxelles cu reprezentanţii BNR şi ai FMI ca expunerea să fie redusă în raport cu nivelul de referinţă, martie 2009, când aceasta se situa la 31,5 miliarde de euro. Mai mult, guvernatorul s-a întâlnit luni cu şefii marilor bănci din România şi a discutat cu aceştia posibilitatea revizuirii angajamentelor acestora.

Nu sunt retrase economiile românilor

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, filială a grupului elen Eurobank EFG, spune că este posibil ca unele grupuri bancare să ceară reducerea expunerii în condiţiile în care capitalul este plasat ineficient în România, în lipsa unei creditării.

Citiţi şi: Banca Mondială: Economia României stagnează, statele est-europene îşi revin

Băncile din România, în pierdere cu 50 milioane de euro

El consideră însă că economia românească nu va fi afectată de o eventuală revizuire a angajamentelor băncilor străine întrucât banii plasaţi aici nu sunt utilizaţi în economie.

„În momentul de faţă, deşi multe bănci susţin că vor să dezvolte creditarea în România, este foarte dificil pentru că nu există cerere suficientă. Multe bănci vor spune că nu au unde să plaseze banii şi, în aceste condiţii, este un nonsens economic să ţii capital în România", a declarat pentru „Adevarul" Mihai Bogza.

Banii se vor întoarce pe pieţele emergente

Preşedintele Bancpost a subliniat că reducerea expunerii celor nouă bănci nu înseamnă o retragere din ţară a economiilor efectuate de persoanele fizice şi juridice din România. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, spune că solicitarea marilor grupuri este explicabilă, în condiţiile în care activitatea economică din România nu se reia, creditarea nu s-a relansat şi nici nu există perspective în acest sens.

„Dacă se va reduce, nu va fi o scădere semnificativă şi nu se va simţi în economie", a spus consilierul guvernatorului BNR. Întrebat dacă nu există riscul ca resursele să revină mai greu, odată ieşite de pe piaţa autohtonă, Croitoru a menţionat că atât timp cât România este o economie emergentă şi va aduce randamente ridicate, peste cele de pe pieţele deja dezvoltate, resursele vor fi alocate aici.

„Marjele de profit pe pieţele emergente sunt mult mai mari şi în mod cert băncile vor continua să le exploateze", a explicat oficialul băncii centrale.

"Multe bănci vor spune că nu au unde să plaseze banii şi, în aceste condiţii, este un nonsens economic să ţii capital în România."
Mihai Bogza
preşedinte Bancpost

Calendarul acordului de la Viena

martie 2009 - nouă grupuri bancare prezente în România semnează la Viena acordul potrivit căruia îşi vor menţine expunerea la nivelul din acel moment - 31,5 miliarde de euro.

iunie 2009 - expunerea scade la 30,9 miliarde de euro.

septembrie 2009 - grupurile îşi reduc expunerea la 30,2 miliarde de euro.

decembrie 2009 - expunerea revine la nivelul din martie 31,5 miliarde de euro.