Avertisment U.N.: O treime din resursele alimentare este risipită, un miliard de oameni sunt înfometaţi

Miniştri ai Agriculturii şi reglementatori ai industriei alimentare s-au întrunit în weekend la Berlin, în cadrul unui summit al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (OAA). Motivul întâlnirii a fost căutarea de soluţii împotriva risipei alimentare.

Un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare suferă de fomete, în timp ce consumatorii din ţările bogate aruncă anual aproximativ 220 milioane de tone metrice de reziduuri alimentare, adică aceeaşi cantitate ca întreaga producţie de hrană a Africii de la sud de Sahara.

Directorul general al Organizaţiei, Graziano da Silva, spune că o treime din alimentele produse pe glob într-un an este pierdută sau risipită – 1.3 miliarde de tone metrice. 925 milioane de oameni au fost afectaţi de foamete în 2010. Pentru a reduce risipa, hrana ar trebui apreciată responsabil şi atent: „În ţările dezvoltate, risipa de alimente este îngrijorătoare. Chiar şi astăzi, producem suficientă mâncare, deşi există un miliard de oameni subnutriţi”, a pus liderul Organizaţiei.

Citeste aici despre posibile moduri de a solutiona foametea

Preţul alimentelor

Costul mondial al alimentelor, calculat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, a atins cel mai înalt nivel în februarie 2011, înainte de a se reduce cu 11% până în decembrie. Indexul OOA pentru costul alimentelor a ajuns anul trecut la recordul de 228 de puncte, fiind cu 23% mai mare decât în 2010 şi cu 200 de puncte mai mare decât în 2008.

„Vedem cum fraţii şi surorile noastre din Africa suferă de foame, şi vedem în acelaşi timp cum oameni din ţări dezvoltate au  prea multă hrană şi suferă de asemenea boli ca obezitatea”, a spus Suswono Asyraf, ministrul indonezian al Agriculturii.

Citeste aici despre piraterie ca modalitate de a sprijini cresterea economica

Abundenţa şi omniprezenţa hranei în ţările prospere înseamnă că mulţi consumatori cosideră că mesele le sunt asigurate, fără însă a lua în considerare eforturile pe care le implică producţia. „Dacă avem acces facil la mâncare nu înseamnă că o putem risipi. Dacă lăsăm mâncarea să putrezească, risipim resurse financiare, risipim resurse naturale şi risipim muncă”, spune Dacian Ciolos, comisarul pentru agricultură a Uniunii Europene.

Obiceiuri de consum

Consumatorii din ţările bogate cumpără din ce în ce mai multe alimente semipreparate şi nu mai cunosc modul tradiţional de a găti. Graziano da Silva consideră că este necesară educarea oamenilor în privinţa reducerii risipei: „Îi învăţăm pe oameni orice, inclusiv cum să conducă, de ce să nu-i învăţăm ce şi cum să mănânce?”.

Citeste aici despre influenta saraciei asupra obiceiurilor alimentare ale romanilor

Potrivit directorului general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, adoptarea şi de către alte ţări a patternului de consum al ţărilor bogate ar determina o cerere nesustenabilă de resurse naturale. Pentru a reduce risipa, este necesară modificarea obiceiurilor de consum.