Interviu cu Ion Ariton, ministrul Economiei: "Continuăm crearea celor doi giganţi energetici"

Ministrul Economiei, Ion Ariton, declară într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ că instituţia pe care o conduce nu a renunţat la intenţia de a înfiinţa Electra şi Hidroenergetica, cele două companii energetice-gigant. Listarea la bursă a Hidroelectrica şi Nuclearelectrica nu se află în planul ministerului, susţine Ariton, deşi FMI a anunţat că Guvernul va vinde pe piaţa de capital cel puţin 10% din aceste companii

„Conform deciziei Guvernului şi a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - n.r.), Ministerul Economiei continuă procesul de înfiinţare a celor două companii energetice, Electra şi Hidroenergetica, urmărind soluţionarea în justiţie a proceselor rămase în litigiu cu Fondul Proprietatea şi cu sindicatele", afirmă Ariton. Potrivit acestuia, „ministerul s-a angajat în faţa FMI că, dacă până la finele anului 2011 nu se vor înfiinţa cele două companii, se vor căuta soluţii alternative, inclusiv restructurarea sectorului energetic".

Citiţi şi FMI ne dictează o nouă strategie energetică.

Întrebat care este planul de privatizări al ministerului, Ariton a indicat vânzarea pe piaţa de capital a unor pachete minoritare de acţiuni la Petrom, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. „Tranzacţiile se vor derula pe parcursul anului 2011: în primul semestru pentru acţiunile Petrom, în cel de-al doilea semestru pentru Transelectrica şi Transgaz, iar în ceea ce priveşte Romgaz - în primăvara anului viitor".

În ceea ce priveşte pachetul de 15% acţiuni la Transelectrica, Ariton a menţionat că a fost încheiat contractul de consultanţă juridică, fiind în derulare elaborarea documentelor necesare selectării, prin licitaţie, a intermediarului autorizat. La Transgaz, momentan este în curs de derulare procedura pentru selectarea casei de avocatură care va asista Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru alegerea intermediarului şi pentru procesul propriu-zis de listare.

Parteneriate public-private la Hidroelectrica şi Termoelectrica

Reamintim că şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a declarat recent că Guvernul s-a angajat să listeze cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Întrebat dacă şi aceste companii vor fi listate la bursă, aşa cum a declarat Franks, Ariton a răspuns: „Tocmai v-am spus care este planul de listări. Vreţi să mai repet o dată?".

"Privitor la Hidroelectrica, cel mai important şi mai mare operator din domeniul producerii, avem în vedere atragerea de investiţii pentru realizarea de proiecte de tip green sau brownfield, prin constituirea de societăţi comerciale mixte de tip IPP (independent power producer - n.r.), pentru proiecte de amenajări hidroenergetice pe diverse râuri", a afirmat Ariton.

În sectorul producţiei de energie termo, ministerul are de asemenea în plan astfel de parteneriate public-private pentru realizarea unor noi grupuri la complexurile energetice Craiova (500 de MW şi 200 de MW, în valoare totală de 600 de milioane de euro) şi Rovinari (500 de MW, proiect de 900 de milioane de euro), la Uzina Termoelectrică Midia, precum şi la centralele din cadrul Termoelectrica: Elcen Bucureşti Sud şi Grozăveşti (400 de MW, în valoare de 350 de milioane de euro), Paroşeni şi Deva (aici decizia se va lua în cursul acestui an), Galaţi, Bucureşti Progresu, Fântânele, Doiceşti şi Borzeşti.

În ceea ce priveşte proiectele de la cele două complexuri şi de la Elcen Bucureşti, până la jumătatea anului va fi emis ordinul ministerial de atragere a investitorilor, iar până la finele anului va fi selectat consultantul. Punerea în funcţiune a noilor grupuri este estimată pentru perioada 2014-2016.

Termoelectrica s-a aflat pe lista companiilor cu probleme, monitorizate de Fondul Monetar Internaţional, iar oficialii FMI au cerut Guvernului fie privatizarea, fie lichidarea societăţii.

Ministrul a adăugat că modernizarea proceselor de producţie înseamnă şi reduceri de personal în sectorul energetic. „Numărul de angajaţi va fi dimensionat la nivelul cerinţelor tehnologice. Modernizarea proceselor de producţie implică şi reduceri de personal pe măsura creşterii eficienţei instalaţiilor. Nu în ultimul rând, optimizarea numărului de personal este impusă şi de presiunea concurenţială din piaţa de energie. Companiile care nu-şi reduc costurile riscă să dispară", a precizat el.

Ministrul a lămurit şi problema privatizării Oltchim, arătând că acest proces se va finaliza în cursul anului 2012.

Companii din şase ţări vor să investească la Cernavodă

Referitor la reactoarele 3 şi 4 - cel mai mare proiect de investiţii din România, în valoare de patru miliarde de euro -, Ariton a arătat că, potrivit memorandumului semnat la 28 februarie între Nuclearelectrica, Enel şi ArcelorMittal, până în august trebuie definitivată procedura de atragere a unor noi investitori, astfel încât participaţia statului să coboare la 40%, de la 85% în prezent.

Potrivit ministrului, se pot avea în vedere companii şi consorţii din SUA, Canada, China, Coreea, Rusia şi Italia. „Chiar acum (vineri dimineaţă - n.r.) am ieşit dintr-o întâlnire cu reprezentanţii unui consorţiu coreean, interesaţi de reactoarele 3 şi 4", a completat Ariton.

Întrebat ce se mai întâmplă cu a doua centrală nucleară, el a arătat că deocamdată nu este un moment prielnic pentru lansarea unui nou proiect nuclear. „Înainte de asta, ar trebui să avem certitudinea că actualul proiect al unităţilor 3 şi 4 este asigurat ca investitori şi ca realizare. După atragerea de noi investitori la Cernavodă 3 şi 4 şi după ce se stabileşte contractorul general, putem vorbi de un nou proiect nuclear. Până atunci vor fi clarificate şi măsurile suplimentare privind siguranţa nucleară la nivelul UE", a apreciat Ariton.

Ţiţei rusesc prin conducta Constanţa-Trieste

În ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, ministrul a arătat că, în prezent, partea română analizează posibilitatea includerii în proiectul oleoductului Constanţa-Trieste a ­Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, şi a companiei NIS din Serbia, deţinută tot de Gazprom Neft. Ruşii şi-au exprimat interesul pentru transportul petrolului prin porţiunea de conductă care va traversa România până la Pancevo, în Serbia.

Potrivit lui Ariton, Gazprom va decide în luna iunie dacă România va fi inclusă în proiectul South Stream, după ce Transgaz a predat către Gazprom, la 31 martie 2011, studiul de fezabilitate aferent sectorului românesc al proiectului.

Ariton a menţionat interesul Romgaz de a colabora cu Gazprom pentru realizarea unor depozite de gaze în România şi a unor centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi pentru explorarea şi dezvoltarea unor zăcăminte de gaze în afara ţării.

Romgaz insistă să importe gaze direct de la Gazprom

"Totodată, considerăm că este de interes comun dezvoltarea cooperării şi în alte domenii precum cercetare şi noi tehnologii, valorificarea certificatelor de emisii, eficienţa energetică. Romgaz este interesată să colaboreze cu Gazprom în proiecte de explorare-dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze naturale în afara graniţelor ţării, inclusiv pe terţe pieţe - Romgaz având o experienţă de 100 de ani în domeniu.

Un alt subiect important îl reprezintă interesul României în identificarea modalităţii de încheiere, în cel mai scurt timp, a unui contract direct Romgaz-Gazprom de livrare gaze naturale, acest subiect aflându-se pe agenda de discuţii a fiecărei reuniuni cu reprezentanţii companiei ruse. Partea rusă a comunicat faptul că grupul de specialişti ruşi încă mai analizează informaţiile furnizate de Romgaz în cursul lunii martie 2010. Evoluţiile ulterioare ale colaborării vor putea fi stabilite doar după ce Gazprom finalizează procesul de analiză", a subliniat Ariton.

România importă momentan circa 20% din consumul naţional de gaze de la Gazprom, prin doi intermediari: Wintershall, companie deţinută în proporţii egale de Gazprom şi de concernul german BASF, şi Imex Oil, din grupul Conef, companie de asemenea rusească.

Preţul benzinei nu poate fi îngheţat

„În prezent, piaţa petrolieră din România funcţionează pe baza principiilor liberei concurenţe, fiecare participant având libertatea de a-şi elabora propria sa strategie", a spus ministrul, întrebat dacă Guvernul poate îngheţa preţul carburanţilor la pompă. În urmă cu o lună, premierul Emil Boc declara că Guvernul analizează această posibilitate.

„În conformitate cu legislaţia în vigoare, preţurile ţiţeiului şi produselor petroliere se formează liber, pe baza raportului dintre cererea şi oferta de pe piaţa internă, respectiv de pe piaţa internaţională", a precizat Ariton.