Eurovision: Telenor Arena, templul unde cântă „zeii“

Paula Seling şi Ovi, reprezentanţii României la Eurovision, vor cânta pe scena pe care au evoluat AC/DC şi Tina Turner. Un stadion de fotbal a fost amenajat impecabil şi transformat în spaţiu artistic pentru cel mai mare concurs de muzică uşoară europeană.

Cum intri în curtea arenei Telenor, după ce gardienii te verifică minuţios, ai parte de imaginea perfecţiunii calculate matematic. O cupolă imensă de culoarea argintului, uşor turtită în vârf, este integrată într-o clădire cu accente norvegiene şi minimaliste.

VIDEO Paula Seling povesteşte pe blog cum a fost prima repetiţie la Oslo

VIDEO Paula şi Ovi, prima repetiţie la Oslo

Combinaţia relativ unică nu-ţi dă indicii despre ceea ce te aştepta, acum câteva luni, înăuntru, adică un teren de fotbal. Astăzi este accesorizată cu bile roz, aurii şi mov, amplasate pe faţada clădirii, simbolul Eurovision al Norvegiei, sub deviza „Share the moment".

Iarbă verde sub podea

Câte doi-trei gardieni blonzi stau aşezaţi la fiecare intrare şi păzesc corectitudinea participanţilor în traficul arenei. Printre zeci de holuri se regăsesc sute de camere pregătite pentru artişti, delegaţii, machiaj şi coafură, probe de sunet şi de cască, prim-ajutor, lounge-uri şi croitorie.
Holurile curate, lungi şi îndeajuns de întortocheate încât să te rătăceşti de câteva ori pregătesc intrarea pentru ceea ce provoacă şocul vizual: arena propriu-zisă.

Cu o înălţime de 35 de metri, lungime de 105 metri şi lăţime de 68 de metri, este genul de loc inaccesibil, deocamdată, oricărui român care trăieşte în România. Sub podeaua montată de organizatorii Eurovision se află gazonul de iarbă verde pe care joacă echipa Stabaek, de altfel, şi proprietarul stadionului.

Gigantica arenă de la Oslo promite un show de amplitudine europeană

Locul nu mai aduce cu nimic a jocul cu mingea, ci promite un show de mare amplitudine. Zeci de tehnicieni, ingineri de sunet şi de lumini sunt împrăştiaţi prin toată arena. Toată această forfotă umană are un singur obiectiv - punerea la punct a detaliilor finale. Totul este pregătit: 25 de camere de filmat sunt amplasate în faţa scenei, în toate unghiurile posibile, astfel încât niciun cadru să nu fie ratat.

Patru macarale impozante ca nişte stâlpi de amfiteatru sunt aproape de mijlocul arenei, în timp ce la câţiva metri de scenă se mişcă robotic o cameră de filmat, pe şine. După o cercetare atentă, descoperi că există o fiinţă umană care coordonează mişcările aparent imprevizibile ale camerei mobile, desprinse parcă dintr-un film SF: o doamnă blondă care mânuieşte cu ajutorul unui joystick fiecare „reacţie" a ei.

În timpul acesta, doi băieţi şi două fete se caţără ca nişte„spidermani" extrem de agili pe scările agăţate de tavanul arenei. Ei sunt oamenii care se joacă cu reflectoarele, şi nu unele oarecare, ci acelea care se focusează direct pe faţa artiştilor. Sus, la peste 30 de metri înălţime, cabinele lor aduc mai degrabă cu nişte scaune mobile.

Toată agitaţia are loc în jurul scenei, deasupra căreia planează alte sute de bile argintii, de toate mărimile, în timp ce tribunele rămân goale şi albastre, în aşteptarea celor 20.000 de oameni care vor participa la show-uri.

Când arena redevine stadion, capacitatea sa se reduce la 15.000 de locuri.

Restaurantul construit în interior are o capacitate de 700 de locuri, iar pentru categoria VIP au fost stabilite de la bun început 1.200 de locuri. În jurul arenei există spaţii destinate astăzi relaxării, centre de presă şi de conferinţe şi expoziţiilor naţionale.

În stil norvegian

Construcţia gigantului edificiu a durat doi ani şi a costat 585 de milioane de coroane norvegiene (aproximativ 75 de milioane de euro), dintre care mai mult de jumătate s-au îndreptat numai către arenă. Nadderud, vechiul stadion în locul căruia a fost construită arena, a fost dărâmat în 2007, iar la 8 martie 2009 a fost inaugurată Telenor Arena. În 2008, compania de telecomunicaţii Telenor a cumpărat numele arenei de la Stabaek până în 2018, în schimbul a 115 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 14,7 milioane de euro).

În mai puţin de doi ani a fost ridicat ceea ce suporterii echipei de fotbal Stabaek îi mai spun „Hangarul". La mai puţin de trei luni, după ce a fost „botezată" cu o partidă de fotbal, legendarii rockeri australieni de la AC/DC au inaugurat sala cu muzică la 8 martie 2009, în cadrul aceluiaşi turneu care i-a adus şi în România. Tina Turner a completat lista artiştilor celebri care au concertat pe scena construită pe terenul de fotbal.

"Ce ne facem dacă vom câştiga? Noi nu avem aşa ceva în România şi nu ştiu dacă putem construi ceva asemănător!"
Marina Almăşan
coordonator proiect
Eurovision 

Un loc unde oricine şi-ar dori să lucreze

Clădirea mai este numită de localnici „Hangarul“

Primele reacţii când intri în spaţiul imens de la arena Telenor: ori rămâi, la propriu, cu gura căscată, ori apuci să zici doar atât: „Dumnezeule, nu se poate!". Dar aici, la Oslo, incredibilul devine realitate datorită preciziei duse la extrem şi a unei organizării specifice doar culturilor nordice.

Intrată pentru prima dată în spaţiul de sub imensa cupolă, Marina Almăşan, coordonatoarea proiectului Eurovision ediţia 2010, a exclamat: „Ce ne facem dacă vom câştiga? Noi nu avem aşa ceva în România şi nu ştiu dacă putem construi ceva asemănător!". (Marina Almăşan se referea la faptul că ţara câştigătoare devine automat organizatoarea ediţiei de anul viitor, n.r.).

Pentru un profesionist care lucrează în România - locul unde lucrurile deviază, de cele mai multe ori, de la programat spre haotic - efectul este de şoc. În faţa tehnologiei şi aparaturii profesionale de ultimă generaţie, Luminiţa Dumitrescu, regizor artistic Eurovision, a mărturisit: „Toată viaţa mea mi-am dorit să regizez un spectacol la asemenea scară. Cred că orice regizor şi-ar dori aşa ceva! Să lucrezi în asemnea condiţii este un vis!".

Tehnologia specială pentru efecte pirotehnice, camerele de luat vederi amplasate peste tot, organizarea care funcţionează impecabil te duc cu gândul la un mecanism programat cu scopul de a genera el însuşi perfecţiune.