Românii citesc din ce în ce mai puţine cărţi

În era în care televizorul şi computerul reuşesc să înlocuiască pagina scrisă, lectura pierde teren. Un studiu realizat de Gfk România relevă faptul că unul din trei români a cumpărat cărţi în 2009, în timp ce aproape o treime din populaţie nu prezintă niciun interes pentru lectură.

Fenomenul real al ultimului deceniu şi jumătate, criza lecturii a devenit motiv de îngrijorare pentru toţi cei preocupaţi de destinul cărţii, de la autori, editori până la librari.

Citiţi şi:

Viaţa prin ochii unei fetiţe furate

Conform studiului realizat de Gfk România, aproape o treime dintre respondenţi nu citeşte niciodată cărţi, în timp ce în mediul rural ponderea acestora ajunge la 50 %.

Încă o treime citeşte cărţi numai de cîteva ori pe an sau mai rar, iar treimea rămasă citeşte cel puţin o dată pe lună. Procentul celor care citesc cărţi cel puţin o dată pe lună scade la 20 % în rândul oltenilor, însă creşte la 47% în rândul bucureştenilor.

Ce ne place?

Din punct de vedere al frecvenţei cu care sunt citite, cele mai populare cărţi sunt cele de literatură/beletristică, cele cu informaţii specifice dintr-un anumit domeniu (titluri de specialitate) şi cărţile legate de hobby-uri.

Un interes mai moderat este înregistrat pentru cărţile SF, cele de psihologie, de autoeducare şi volumele de memorii, jurnale, biografii, în timp ce segmentul acelora care au citit în ultimele trei luni cărţi de eseistică, filosofie sau politică este foarte restrâns.

Modalităţile de alegere sunt relativ egal împărţite: jumătate dintre respondenţi declară că ştiu dinainte ce carte urmează să cumpere atunci când păşesc pragul unei librării, în timp ce cealaltă jumătate se hotărăşte pe loc asupra titlului achiziţionat.

Când doresc să cumpere o carte, românii se informează în primul rând de la cunoştinţe, prieteni sau rude, apoi din informaţiile de pe coperta sau din interiorul cărţii şi de la personalul de vânzare. Site-urile editurilor şi ale librăriilor sunt utilizate într-o măsură destul de mică pentru informare, fiind menţionate de doar 10% dintre cumpărători.

Zgârciţi la pungă

Dacă facem referire la bugetul investit în ultima carte, concluzia este că românii nu cumpără exemplare scumpe. Doar 8% dintre cumpărători au plătit peste 50 de lei pentru ultima carte achiziţionată, în timp ce mai mult de jumătate dintre cumpărători au dat pe ultimul volum maximum 20 de lei.

Indiferent de preţul plătit pentru o carte, librăriile reprezintă locul principal pentru achiziţionare (aproape jumătate dintre achiziţiile de cărţi). Pe locurile următoare se află cărţile supliment la un ziar sau o revistă şi achiziţiile de la standurile cu cărţi noi.

30% din populaţia României nu a citit niciodată vreo carte, conform studiului realizat de Gfk România despre preferinţele de lectură ale românilor în 2009.