VIDEO Românii, o primejdie pentru Palme d’Or

În România, filmele autohtone premiate în festivaluri şi apreciate de presa internaţională nu adună mulţi spectatori atunci când rulează în cinematografe. Cotidianul „Libération“ a scris sâmbătă că „Radu Muntean ar putea să devină, într-un viitor apropiat, marea speranţă a cinematografului românesc“.

După proiectarea lungmetrajelor  „Marţi, după Crăciun" de Radu Muntean şi „Aurora" de Cristi Puiu, care au rulat în cadrul Festivalului de Film de la Cannes în secţiunea „Un Certain Regard" joi şi, respectiv, vineri, presa franceză a comentat pe larg filmele româneşti. Românii ar fi o primejdie pentru Palme d'Or, asta s-ar înţelege din ironia ziarului „Libération"  la adresa selecţionerilor:

„Nu există niciun risc ca anul acesta Palme d'Or să le revină românilor, pentru că niciun român nu concurează în competiţia oficială". Această afirmaţie vine după ce filmul lui Cristian Mungiu, „432", a câştigat în 2007 Palme d'Or.

Mai citiţi şi:

Bate gongul: începe Festivalul de Film de la Cannes

VIDEO Filme europene „de tot felul“

E un compliment de zile mari, ataşat entuziastei cronici a lui Philippe Azoury la filmul lui Radu Muntean, „Marţi, după Crăciun". Articolul din „Libération" a apărut sâmbătă însoţit de o fotogramă din prima secvenţă, expusă pe toată lăţimea celor două pagini care deschid spaţiul rezervat Cannesului.

Filmul lui Puiu, „sinucidere comercială"

Analiza din „Libération", de o extremă rigoare profesională, este antologică pentru fimul românesc: „Încă din 1963, de la «Dispreţul», Godard ne-a învăţat că formatul «scope» nu este adecvat epicului, ci filmului intimist. Dar cine l-a auzit? A trebuit ca această ştire să ajungă la Bucureşti pentru ca un reprezentant al altui Nouvelle Vague, Radu Muntean, să răspundă propunerii godardiene".

Cronica continuă astfel: „Dacă-l raportăm unei astfel de evidenţe, cinematograful francez ne apare dintr-o dată pierdut în sofisticarea sa, iar cel american de-a dreptul isteric. Este, şi aceasta, o confirmarea a faptului că outsiderul Muntean ar putea să devină, într-un viitor apropiat, marea speranţă a cinematografului românesc".

 Amintirea lăsată de Cristi Puiu cu „Moartea domnului Lăzărescu" a rămas atât de puternică, încât criticul Didier Peron, al aceluiaşi cotidian, îl evocă pe larg, pentru a face saltul la „Aurora": „Principiul privirii proprii documentarului acţionează şi aici, dar umorul ţâşneşte rar, pentru a face loc unui amestec hipnotic  şi de o totală vacuitate.(...) Filmul său este, din toate punctele de vedere, un act curajos şi o sinucidere comercială."

De ce românii nu văd filmele premiate

Conform principiului „nimeni nu este profet in ţara lui", operele tinerilor regizori din noul val, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, au fost întâmpinate de publicul larg de-acasă mai degrabă cu dezinteres. Succesul fulminant de critică şi premiile prestigioase câştigate nu prea i-au impresionat pe români.

„La noi, aşa numitul public avizat, care are criterii de receptare, nu judecă un film doar după subiect,  care ştie că filmele nu sunt simple poveşti prezentate de actori, acest public este minuscul la noi", crede criticul de film Andrei Gorzo.  Distribuitorii de film au o parte din vină, prin lipsa lor de curaj, pentru că nu-şi asumă riscul unor filme mai dificile, mai sofisticate. 

„Apoi, genul de divertisment pe care-l oferă cele mai multe televiziuni nu avea cum să formeze un public cu discernământ. Filmele româneşti cele mai ambiţioase şi cele mai valoroase ale noului val sunt mult deasupra filmelor care rulează în cinematografe în mod normal", adaugă tânărul critic. Andrei Gorzo consideră că nici filmele recente ale lui Puiu şi Muntean nu vor avea o soartă diferită:

„Totuşi, datorită fimelor mai vechi ale lui Puiu, Mungiu şi Porumboiu, situaţia s-a mai schimbat, publicul începe să fie mai obişnuit cu ideea unor astfel de filme, însă progresul este foarte lent şi greu sesizabil".

Critica criticii româneşti de film

Este o falsă problemă şi este o nedreptate să vorbim despre „dezinteresul publicului românesc", consideră criticul Valerian Sava. „Adevărata problemă este ceea ce numiţi «publicul specializat» - vama prin care performanţele Noului Cinema ajung sau nu la «publicul larg». Am fost profund decepţionat de reacţia cronicarilor din presă şi a celorlalţi invitaţi la avanpremierele din ajunul Festivalului de la Cannes, cu filmele «Aurora» de Cristi Puiu şi  «Marţi, după Crăciun» de Radu Muntean. S-a vădit din nou o frigiditate endemică faţă de valorile universale inedite ale filmele de ruptură cu orizontul de aşteptare diletant.

De la vagile aplauze de după proiecţiile de la Mall Vitan, aplauze pe care am fost nevoit să le iniţiez personal, cu oarecare întîrziere, în ambele cazuri, continuînd cu discuţiile în aparteuri şi cu ceea ce «plutea în atmosferă», totul mi-a amintit de convingerea că, acum trei ani, dacă s-ar fi făcut un plebiscit ad-hoc pe Croisette, printre românii aflaţi la faţa locului, Cristian Mungiu s-ar fi întors la Bucureşti fără nici un premiu pentru  «432», urmând să apară ca inculpat, într-un proces de calomnie, pentru ce declarase în ajunul plecării despre «valizele cu bani» care decid finanţările CNC", concluzionează Valerian Sava.

"Am fost profund decepţionat de reacţia cronicarilor din presă şi a celorlalţi invitaţi la avanpremierele din ajunul Festivalului de la Cannes."
Valerian Sava
critic de film

Spectatori puţini în România

Precedentul film al lui Cristi Puiu, „Moartea domnului Lăzărescu", a câştigat în 2005 premiul secţiunii „Un Certain Regard" de la Cannes. Lansat în ţară pe 22 septembrie 2005, a avut un succes de public relativ, cu 28.535 spectatori pînă la sfârşitul anului, reuşind în cele din urmă încasări de 80.301 dolari acasă. O figură mai frumoasă a făcut premiatul cu Palme d'Or, în 2007, „432" al lui Cristian Mungiu, cu 9.840.338 dolari câştigaţi în toată lumea, dintre care 1.198.208 (adică 12%) numai acasă.

Dificultatea filmului lui Porumboiu, „Poliţist, adjectiv" (câştigător al Premiului Juriului la secţiunea „Un Certain Regard" anul trecut) i-a îndepărtat pe eventualii spectatori: încasările s-au ridicat la doar 28.879 de lei după primul weekend în care a rulat în cinematografe, adică nici 3.000 de spectatori.

"Filmele româneşti cele mai ambiţioase şi cele mai valoroase ale noului val sunt mult deasupra filmelor care rulează în cinematografe în mod normal."
Andrei Gorzo
critic de film