Nobelul pentru Llosa a surprins Frankfurtul

Nobelul pentru Literatură acordat peruanului a luat pe nepregătite cel mai mare târg de carte din lume, unde volumele sale nu existau la standul ţării sale sau la cel al Germaniei. Cea de-a 62-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte, care a început miercuri, 6 octombrie, s-a încheiat ieri, în oraşul de pe Main.

Reprezentanţii Perului, ţara în care s-a născut Mario Vargas Llosa, au fost luaţi prin surprindere de anunţul care a dezvăluit joi câştigătorul Nobelului pentru literatură în 2010. Peru s-a prezentat cu modestie la Târgul de la Frankfurt, început cu o zi înainte de decernarea Premiului Nobel.

Pe vreo şapte metri pătraţi se înghesuiau zece edituri, iar în rafturile doar simbolic umplute cu apariţii editoriale nu exista  nicio carte a proaspătului laureat Nobel, deşi Llosa nu a fost tocmai o surpriză, numele său fiind vehiculat de mulţi ani printre pretendenţii la renumitul premiu.

Citiţi şi:

Nomad între culturile lumii

VIDEO Nobelul Păcii pentru disidentul chinez

Germania însăşi s-a făcut de râs în faţa presei: Suhrkamp, cea care-l are pe Llosa în program şi una dintre cele mai importante edituri din Germania, avea în momentul în care s-a anuţat câştigătorul Nobelului exact patru exemplare din ultima carte tradusă din opera acestuia.

„Norocul oboseşte omul"

La 7 octombrie, ziua în care a fost anunţat învingătorul, Herta Müller, laureată cu Nobel anul trecut, a citit din „Leagănul respiraţiei" în sala mare a Teatrului de Stat din oraşul de pe Main. Întrebată ce părere are despre premiul acordat lui Llosa, ea a răspuns că este de acord cu decizia,  nu numai pentru că democraţiile din America de Sud sunt chestiuni instabile sau pentru că Llosa l-a criticat pe Chavez, ci şi pentru că acum ea însăşi a scăpat puţin de acestă „funcţie". „Norocul oboseşte omul, deorece se cere mult de la el", a declarat Herta Müller.

Preşedinta Argentinei, urmărită de executori

La festivitatea de deschidere a Târgului, de la 6 octombrie, a luat parte şi preşedinta Argentinei, ţara invitată de onoare a ediţiei din acest an. Şefa statului sud-american Cristina Kirchner a fost  urmărită de-a lungul şederii sale la Frankfurt de executori judecătoreşti, care aveau mandate de sechestrare a bunurilor statului argentinian. Executorii, mandataţi de judecători din  Frankfurt, acţionau în urma numeroaselor plângeri înaintate de investitori în obligaţiunile de stat rămase neacoperite în urma falimentului Argentinei la începutul anilor 2000.

Deoarece bunurile valorice aduse de argentinieni la târg ori nu aparţineau statului ori aveau o valoare prea mică, judecătorii au cerut să fie confiscată aeronava prezidenţială. În cele din urmă, jocurile s-au făcut fără asistenţa presei, iar Argentina s-a prezentat, aşa cum a anunţat, ca o „ţară cu o cultură in mişcare". În jur de 70 de autori argentinieni au venit la Frankfurt, printre care Griselda Gambaro sau Juan Gelman.

Niciun afiş cu Liu Xiaobo

Această ediţie a Târgului de Carte a stat sub semnul Nobelului. Vineri s-a anunţat şi câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace, care a revenit tot unui scriitor, disidentul Liu Xiaobo din China. Nicio editură din China, reprezentată generos cu 200 de edituri, nu avea niciun titlu şi niciun afiş care să-l prezinte pe Xiaobo, dar nici editurile din Hong Kong sau alte ţări învecinate nu au fost cu nimic mai presus. În comparaţie cu „marea" Chină, „micul" Peru a avut cel puţin un afiş, minuscul de altfel, cu chipul lui Llosa.

Interes mic pentru România

România s-a prezentat onorabil la această ediţie a Târgului de carte. Chiar  dacă interesul vizavi de producţia literară a României părea a fi mai mic,
tinând cont de numărul de vizitatori al standului, faţă de anul trecut, când  Herta Muller, scriitoarea născută in România, a primit Nobelul pentru
literatură. Dar nu vizitatorii fac „afacerea” la Frankfurt, ci editorii. Iar  Lucian Dan Teodorovici, editor la Polirom, spune că „nu ştiu dacă au venit sau nu mai puţini editori anul ăsta la Frankfurt, cert e că, din punctul de vedere al celor cu care m-am întâlnit eu, ca reprezentant al Poliromului, lucrurile stau chiar mai bine decît anul trecut, iar interesul pentru literatura română pare mai mare”.

Teodorovici este aproape sigur că cinci sau chiar mai mulţi autori ai editurii vor fi  traduşi in alte limbi. 


Lecturi şi prezenţe la standul României

Varujan Vosganian  a lecturat din “Cartea şoaptelor”, Dan Lungu a prezentat  romanul “Cum să uiţi o femeie”, tradus in germană şi publicat la editura  „Residenz”, iar Gabriel Chifu, a citit din “Fragmente din năstruşnica istorie a  lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită”. Adriana Cârcu a prezentat  volumul “Povestea zilelor noastre. Artişti români plecaţi în lume”, publicat la Editura ICR, şi apărută in Germania la editura Waro din Heidelberg. Printre alţi  invitaţi la standul României s-au numărat Nora Iuga, Horia Gârbea, Karin  Gündisch sau Joachim Gremm. Deasemenea la stand au fost prezente şi  Medana  Weident, Irina Wolf şi Alina Mazilu. Cele trei au coordonat un foarte interesant  volum, intitulat „Das rumaenische Theater nach 1989” („Teatrul românesc după  1989”) apărut in limba germană la editura pentru literatură ştiinţifică  „Frank&Timme” din Berlin".