Adevarul.ro

Publicaţia franceză de specialitate „AlloCiné“ a realizat un studiu atent cu privire la succesele româneşti recente, argumentând validitatea conceptului de „Noul Val“. În articol, ce conţine referiri pertinente atât la trecutul cinematografiei româneşti, cât şi la contextul social-politic actual, se identifică elementele comune ale filmelor din „Noul Val“.

Demersul analizei porneşte de la o afirmaţie a regizorului român Cristian Mungiu potrivit căreia conceptul de „Noul Val al cinematografiei româneşti" este un termen propagat de către presă. În realitate, declară acesta, lipseşte „o adevărată conştiinţă de grup sau o amiciţie particulară" între eventualii reprezentanţi ai acestui val, aşa cum s-a întâmplat între regizorii francezi din epoca apariţiei publicaţiei „Cahiers de Cinema" şi a adevăratului Nou Val.

Citiţi şi:

Alexandru Solomon: „Filmul a schimbat imaginea României”

Corneliu Porumboiu: „Premiile sunt bune pentru filme, nu pentru regizor“

Sexul nu vinde, cel puţin nu în cinematografie - studiu

„Fiecare realizator emite propria sa voce", declară Mungiu pentru AlloCiné. Edouard Brane, autorul articolului, schiţează totuşi o listă a tendinţelor comune prezente în peliculele tuturor regizorilor români care s-au remarcat, în ultima vreme, pe scena internaţională.

Între nostalgie şi ironie

Cea mai evidentă trăsătură comună este tonul, ce glisează între tragi-comedie, absurd şi deriziune. Sunt amintite personajele „alienate, dezorientate" din „A fost sau n-a fost?", „Amintiri din Epoca de Aur" sau „Moartea domnului Lăzărescu". Nostalgia unei perioade ce rămâne imprimată în memorie, precum şi decalajul între Bucureşti şi restul ţării sunt elemente, iarăşi, prezente în mai toate discursurile filmice ale regizorilor tineri.

Clivajul capitală-provincie este cel mai evident în „Cea mai fericită fată din lume", debutul în lungmetraj al lui Radu Jude.

Prezenţa în toate filmele a unor personaje stângace, dar încăpăţânate, care se agaţă de idei fixe ce aparţin mai degrabă trecutului este cel mai bine exemplificată prin personajul Dante Lăzărescu din filmul câştigător al premiului „Un certain regard", Cannes 2005. „Pe români îi caracterizează „o stare de somnolenţă", mărturiseşte Cristi Puiu publicaţiei franceze. „Suntem maeştri ai artei dialogului surzilor."

Şi, poate trăsătura cea mai accentuată şi care poate motiva cel mai bine afirmaţia că, într-adevăr, se poate vorbi de un Nou Val al cinematografiei româneşti, este refuzul oricărui estetism: planuri fixe, elipse puţine, jocul reţinut al actorilor sunt trăsături ce aşează poziţia regizorului într-o „aparentă neutralitate".

Autorul articolului nu are nicio reţinere în a confirma realizările remarcabile ale Noului Val. „De la decernarea Palme d'Or-ului pentru „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", cinematografia românească s-a afirmat ca fiind una dintre cele mai dinamice şi originale".

Regizorii români, care au învăţat meserie lucrând pe platourile de filmare ale realizatorilor străini, au provocat „apariţia unui cinematograf underground, cu buget redus, a cărui singură grijă este autenticitatea".

Premii multe, viitor întunecat

Totuşi, în ciuda palmaresului impresionant de premii internaţionale, publicaţia franceză întrevede un viitor obscur pentru cinematografia românească. Motivul? Criza financiară, care a atins din plin România - „una dintre cele mai slab dezvoltate ţări din Uniunea Europeană".
Doar 15 filme au fost produse în România în 2009.

În Franţa, în acelaşi an - 240. Cristian Mungiu dezvoltă ideea: „De ceva vreme, taxa care permitea finanţarea filmelor a fost suprimată de către guvern. Consecinţa: nu există nicio cerere de proiecte cinematografice pentru anul 2010. Nu ştiu cum am ajuns în situaţia asta, dar, după părerea mea, trebuie să fi fost vorba despre aranjamente politice."

„4,3,2" pe acelaşi loc cu „Stăpânul Inelelor"

Cotidianul american „The Hollywood Reporter" a publicat un clasament al celor mai bune filme ale decadei realizat de către Asociaţia Criticilor de film din Los Angeles (LAFCA), ce plasează filmul lui Mungiu pe locul 7, la egalitate cu celebra trilogie „Lord of the Rings", în regia lui Peter Jackson.

În fruntea clasamentului este „Mullholland Dr." (David Lynch). „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" se află înaintea multor superproducţii de succes, cum ar fi: „Slumdog Millionaire" (Danny Boyle, loc 30), „Inglorious Basterds" (Quentin Tarantino, loc 42) sau „Avatar" (James Cameron, loc 45).