POVEȘTI DE CHIȘINĂU Hanuri, baluri și muzică la patefon
0Boierii de acum două secole serveau prânzul pe la restaurantele celor mai bune hoteluri, iar seara mergeau la seratele organizate în case particulare. Pentru oamenii de rând, cele mai bune locuri de întâlnire erau cârciumile amplasate între străzile Bulgară şi Armenească.
Aşa cum în capitalele europene bulevardele mari cu hanuri şi cafenele erau loc de dezbateri, aranjamente politice şi bârfe mondene, nici Chişinăul secolului al XIX-lea n-a dus lipsa vieţii publice cu picanteriile sociale ale acelor vremuri. Totuşi, cu unele particularităţi.
Dacă în Bucureşti, un „Caru' cu bere" era loc de taifas atât pentru precupeţii de rând, cât şi pentru înalţii demnitari, locuitorii vechiului Chişinău puneau atât de mare accent pe statutul social, încât elitele nu erau vreodată văzute în locurile frecventate de oamenii de rând.
POVEȘTI DE CHIȘINĂU Cum erau pedepsiți bandiţii celebri de pe uliţele de altădată
POVEȘTI DE CHIȘINĂU Capitala, de la origini și până în prezent
„Elitele mergeau pe la restaurantele marilor hoteluri, precum Suisse, Londra şi Petersburg. Sau, mai des, în ospeţie pe la case particulare. De obicei, se ştia cine organizează baluri. În secolul al XIX-lea, cele mai frecvente petreceri dansante se dădeau la familiile Bartolomeu şi Krupenski, pentru că aveau case mari, multe fete şi aveau interese", precizează istoricul Iurie Colesnic.
Oamenii de rând care nu-şi permiteau să meargă la restaurant, puteau alege între cârciumile şi hanurile din oraş. Deosebirea dintre ele consta în faptul că hanurile erau amplasate cu precădere pe la ieşirile din Chişinău, acolo unde negustorii puteau înnopta şi puteau servi o gustare, înainte de a pleca la un drum lung.
„Mai multe cârciumi se aflau în zona pieţei din centrul vechi al oraşului. Acolo ţăranii veneau să vândă animale şi zarzavaturi, iar de multe ori, înainte de a pleca acasă, se opreau pe la o cârciumă", spune arhitectul Tamara Nesterov. Printre cele mai populare localuri din vechiul Chişinău se numărau cele cuprinse între străzile Bulgară şi Armenească.
MENIUL BIRTURILOR DE ALTĂDATĂ
Atât băutura, cât şi mâncarea erau accesibile pentru cei din categorii sociale modeste. Însă, câtă vreme boierii de acum două secole se delectau cu prânzuri copioase şi muzică la patefon în restaurantele hotelurilor de lux, în cârciumi abia de la finele secolului al XIX-lea a fost permisă şi servirea preparatelor culinare.
„Nicolae Iorga vorbeşte despre o varietate foarte mare de bucate în restaurantele din această zonă. În jurul anului 1895, s-a dat o lege prin care hanurile au fost obligate să aibă şi mâncare. Până atunci, în aceste localuri oamenii comandau doar vedre de vodcă. Apoi au apărut şi gustările pentru băutură. La vremea aceea în Chişinău trăiau aproximativ 120.000 de locuitori, care aveau la dispoziţie circa 10-15 hanuri de calitate. Multe dintre acestea erau deţinute de evrei", menţionează istoricul Virgil Pâslariuc.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
