POVEȘTI DE CHIȘINĂU Citește despre vechiul pavilion cultural dedicat regelui Mihai I al României. Află cum a fost amenajat Dendrariumul! GALERIE FOTO
0Locul unde se află acum parcul cu Aleea Clasicilor era, în urmă cu două secole, unul dintre cele mai aglomerate din oraş. Amenajată la ordinul ţarului Alexandru I, grădina publică Ștefan cel Mare a mai găzduit, de-a lungul timpului, un cazino, două săli de cinema rusești și o oranjerie.
Într-o perioadă când protecţia mediului înconjurător şi reducerea masivă a emisiilor de dioxid de carbon reprezintă o prioritate pentru administraţiile locale din principalele oraşe ale Uniunii Europene, iar primăriile din marile aglomeraţii urbane se chinuiesc să planteze cordoane forestiere prin junglele de asfalt, Chişinăul este înzestrat încă din cele mai vechi timpuri cu suprafeţe întinse de spaţii verzi şi, de la începutul secolului al XIX-lea, cu vaste geometrii recreative.
Citește și:
POVEȘTI DE CHIȘINĂU Lux și decadență la hotel „Suisse". Vezi GALERIILE FOTO!
Grădina Publică „Ştefan cel Mare", de pildă, este o rămăşiţă de pădure. „Ţarii trebuiau o dată în viaţă să-şi viziteze moşiile. La 1819, ţarul Alexandru I a venit în Chişinău şi a stat aici trei nopţi. L-a vizitat pe mitropolitul Bănulescu-Bodoni, a stat de vorbă cu protipendada boierească de atunci şi le-a spus că, deşi au reuşit să construiască edificii administrative şi culturale importante pentru un oraş, nu au totuşi un parc în care să se poată odihni", ne spune prof. univ. Aurel Marinciuc, un fin cunoscător al istoriei oraşului.
DUPĂ MODELUL FRANŢUZESC
Ca şi aranjare, Grădina Publică „Ştefan cel Mare" a îmbinat urbanistica rusească, abundentă în amenajări clare, rectangulare, cu influenţe occidentale. „Cea mai veche grădină publică din Chişinău a fost construită după moda parcurilor franceze, cu alei geometrice şi arbori foarte vechi", precizează Tamara Nesterov, istoric şi doctor în studiul artelor.
Din 1835 au fost amplasate două fântâni arteziene cu adâncimea de 13 metri, iar accesul publicului a devenit posibil, doar contra cost. În locul unde astăzi se află intrarea în parc, din dreptul statuii lui Ştefan cel Mare, militarii ruşi campaţi lângă Chişinău construiseră un cazino din lemn şi sticlă.
CAZINO PENTRU OFIŢERI
„Acolo toţi ofiţerii şi fecioraşii de boieri risipeau bani. Avea cam 15 metri lungime şi şapte lăţime, arăta ca un pavilion de vară. Acest cazino a funcţionat din 1820 până la 1890, când a apărut Casa Nobilimii Basarabene, unde se află acum cinematograful Patria", mai afirmă profesorul Marinciuc.
Tot la capitolul construcţii importante din actualul perimetru al grădinii publice putem aminti despre oranjeria cu plante exotice, care era situată în colţul dinspre Hotelul „Codru", precum şi un pavilion cultural ridicat în cinstea Regelui Mihai al României.
Click aici să vezi GALERIA FOTO!
După ce ruşii au distrus toate vestigiile arhitecturale importante din Chişinău, aici a fost singurul loc care a găzduit, pentru o bună perioadă de timp, concerte, expoziţii şi alte evenimente culturale. Ruşilor, însă, nu le-a fost pe plac edificiul cu nume de monarh român şi după 1940 au construit un cinematograf din lemn, cu două săli. Ulterior, pe locul Casei Nobilimii Basarabene, a fost amenajat şi cinematograful Rodina, actualul Patria.
„Acest cinema a fost deschis în data de 1 decembrie 1952. Ţin minte că primul film care a rulat vreodată la Patria a fost o ecranizare color după «Revizorul», de Gogol. Biletul costa o rublă. Am fost acolo, cu viitoarea mea soţie pe atunci. Eram student în anul III la Facultatea de Fizică, aici, la Universitate", îşi aminteşte prof. univ. Aurel Marinciuc.
Parcul Valea Morilor
A fost amenajat în toamna anului 1950 de către comsomolişti. Suprafaţa întregii zone este de 102 hectare. „Ţin minte că a fost o cuvântare în acel loc, ţinută de prim-secretarul de atunci a Moldovei Leonid Brejnev.
Imediat după aceea, a venit preşedintele Consiliului de Miniştri al RSSM Gherasim Rudi cu o targă de pământ şi ne-a pus pe toţi tinerii la treabă. Eram student atunci", a povestit profesorul Marinciuc. „Toţi am cărat timp de trei luni, de patru-cinci ori pe săptămână, câte cinci tărgi de pământ acolo, pentru a face parcul. Am făcut un zăgaz acolo şi, în primăvara următoare, acesta s-a umplut cu apa de la ploaie şi de la râurile din zonă", îşi mai aminteşte acesta.
Istoricii spun că, în urma unei ploi torenţiale din 19 mai 1952, lacul a fost umplut până la refuz, iar gara din apropiere a fost umplută cu apă şi nămol.
Plante rare, pe pământ confiscat
Vechea grădină botanică din Chişinău, acum Dendrariu, a fost amenajată pe terenurile confiscate de către sovietici, de la ţăranii din satul Buiucani.
Potrivit profesorului Aurel Marinciuc, aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, au fost efectuate investigaţii ştiinţifice privind adaptarea speciilor noi de plante şi copaci la condiţiile climaterice din zonă. Spaţiul a fost ales pe albia pârâului Durleşti, pentru a asigura o irigare naturală a noilor plantaţii.
„Cel mai bătrân copac de la noi este un stejar de 100 de ani. În grădină se mai află şi un ginkgo biloba, unicul reprezentant al clasei ginkgo ajuns în zilele noastre încă din perioada triasică. Se presupune că în aceste păduri trăiau, cu milioane de ani în urmă, pangolini-dinozauri", spune directorul Dendrariului, Ion Uzun.
Se încarcă comentariile...
