Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (III)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unii moldoveni ziua scriau ziare de perete, iar seara foi volante anticomuniste. Alţii, păscând vitele, difuzau tipărituri antisovietice. Identificaţi de poliţia politică, toţi ajungeau în gulag.

La începutul anilor ‘50 ai secolului trecut, foile volante rămăseseră una dintre metodele cele mai eficiente prin care basarabenii îşi demonstrau atitudinea faţă de puterea sovietică. În ele oamenii criticau regimul comunist, se revoltau în legătură cu organizarea colhozurilor, impozitele mari impuse proprietarilor individuali, politica antireligioasă promovată de sovietici. Este şi cazul a două verişore din comuna Slobodca, raionul Orhei, care au difuzat circa 30 de foi volante. La fel a procedat şi un ţăran din satul Covurlui, raionul Leova.

ARHIVELE COMUNISMULUI Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (I)

Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (II)

În dimineaţa zilei de 27 ianuarie 1952 un cetăţean vigilent din satul Slobodca, raionul Orhei, a observat un grup de persoane care citeau o foaie agăţată de tulpina unui copac din faţa căminului cultural. A smuls foaia, iar la întrebarea unuia dintre cititori ce are de gând să facă cu ea i-a răspuns că o duce la miliţie. „Rupe-o şi uită de ea", l-a sfătuit acesta. Dar tipul nu a ţinut cont de îndemn. Cazuri de difuzăre a foilor volante au fost înregistrate la Slobodca şi în lunile martie şi aprilie ale aceluiaşi an. Erau găsite lipite în cele mai vizibile locuri: la şcoală, la cârmuirea colhozului, la sovietul sătesc, pe marginea drumurilor ce ducea spre Chişinău. Nu toţi locuitorii satului s-au grăbit să procedeze la fel ca şi cetăţeanul vigilent de mai sus. La organele competente, aşa cum avea să se constate, au ajuns doar 11 din cele 30 de foi difuzate în sat în acea perioadă. Autorităţile au intrat în alertă, iar identificarea autorilor a durat un an de zile.

Verişoarele Sofia şi Olga Botnari s-au născut în anul 1932 şi, respectiv, 1933, în comuna Slobodca, judeţul Orhei. Tatăl Sofiei locuia din 1944 în România, iar ea, împreună cu mama şi trei fraţi, rămăsese în satul natal. Cealaltă fată, Olga, locuia cu mama, un frate şi o soră. Tatăl ei murise în anul 1945. Fetele reuşesc să prindă câteva clase româneşti. Odată cu venirea sovieticilor, Sofia şi-a continuat studiile la şcoala serală din localitate. În 1952 era în clasa a 7-a. Olga însă s-a mulţumit cu doar 4 clase. Ambele tinere lucrau în colhozul „Mihail Kalinin" din Slobodca, Sofia fiind şefă de echipă. Pentru anul 1951 Sofia avea 177 de zile lucrate în colhoz, iar Olga - 167. În anul următor, prima lucrase 179 de zile şi cea de-a doua - 255. La 15 februarie 1953, tinerele au fost arestate.

Cu câteva zile înainte, expertiza grafologică a confirmat că ele sunt autoarele foilor volante difuzate în sat cu un an în urmă. În timpul anchetei preliminare, Sofia a recunoscut că ideea de difuza foi volante i-a venit atunci când felcerul din sat a rugat-o să scrie câteva afişe despre pericolul şi combaterea tifosului exantematic, care bântuia în localitate. A mai declarat că a recurs la acest gest fiind nemulţumită de impozitele mari percepute de la ţărani şi de plata mică în natură pe care o primeau colhoznicii pentru munca depusă. Îşi dorea să provoace în rândul populaţiei revolte faţă de puterea sovietică. A implicat-o în scriere şi pe verişoara sa Olga.

„BANDITUL ŞI FĂŢARNICUL DE STALIN"

Foile volante, în care îl blamau pe „banditul şi făţarnicul de Stalin" au fost scrise în limba română cu caractere chirilice. Să nu uităm că de şapte ani moldovenii scriau cu caractere chirilice. Cu toate acestea, se observă că se mai strecurau litere din grafia latină, cu care fetele se obişnuiseră până în 1944. Totodată, în foile volante se regăsesc numeroase expresii româneşti, dar şi fraze ce denotă dificultăţi de însuşire noii limbi „moldoveneşti". Cu excepţia primelor două, fetele şi-au numerotat foile în colţul stâng de sus.

DEZVĂLUIRI Omoruri şi jafuri la „eliberarea" Basarabiei. GALERIE FOTO

ARHIVELE COMUNISMULUI Batalioanele de exterminare ale NKVD în Basarabia

Atrocităţi comuniste: gropile cu var ale NKVD

Mărturiile inculpatelor, depoziţiile martorilor şi concluziile expertizei grafologice au contribuit la terminarea anchetei preliminare într-un timp scurt. La 7 martie, li s-a înmânat rechizitoriul, iar dosarul a fost trimis în judecată. Nici instanţa nu a tărăgănat examinarea cazului. Tribunalul militar al trupelor Ministerului Securităţii de Stat din RSS Moldovenească, în şedinţa din 12 martie 1953 (a durat de la ora 10.00 până la 12.20), fără participarea procurorului, avocatului şi martorilor, aplicând prevederile art. 54/8 - „Terorism", 54/10 - „Agitaţie şi propagandă contrarevoluţionară" şi 54/11 „Participare la organizaţii contrarevoluţionare pentru pregătirea infracţiunilor contrarevoluţionare", Cod penal al RSS Ucrainene (aplicat în RSSM din anul 1940 până în 1961), le condamnă pe Sofia şi Olga Botnari la câte 25 de ani de privaţiune de liberate, cu confiscarea averii şi decăderea din drepturile politice pentru cinci ani. Olga Botnari este exilată dincolo de Cercul Polar, în oraşul Norilsk, iar Sofia Botnari - în oraşul Magadan.

La 25 mai 1956, Tribunalul militar al Districtului militar Odesa a revăzut sentinţa din 1953, reducându-le pedeapsa la zece ani. Două luni mai târziu, la 24 iulie 1956, Comisia de pe lângă Prezidiul Sovietului Suprem al URSS, aplicând un decret al său din 24 martie acelaşi an, dispune eliberarea Sofiei şi Olgăi Botnari din gulag pentru „iraţionalitate". Sofia şi Olga Botnari au fost reabilitate de Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova la 1 noiembrie 2005.

Foi volante răspândite de Sofia şi Olga Botnari

Afiş. Pentru comunişti şi pentru părtaşii aliaţi / Nu puneţi norodul moldovenesc să iscălească pentru pace că pacea este o vorbă falsă pentru noi. Noi pacea am s-o batem la comunişti în frunte cu chiroane. Nu vă bateţi joc de norod, că vă bateţi joc tot de voi. Noi am văzut bandiţi ca voi şi un bandit ca Stalin care distruge lumea şi ne-a pus jugul de piatră. Noi din carnea lui Stalin o să facem cârnaţ şi am să dăm la comunişti să mănânce. Ţara sovietică este o ţară falsă şi o ţară banditească care sărăceşte lumea şi le distruge gospodăriile lor. Noi vom arăta cum se bate joc de norod. Norodul munceşte pentru nişte bandiţi ca voi şi pentru un bandit ca Stalin. Noi vom arăta la comunişti cum să înjuge norodul. Stalin este un bandit şi un făţarnic de faţa norodului şi de faţa noastră. Noi vom arăta cum se pun naloguri [impozite] pe o găină. Noi vom pune naloguri pe carnea care sunt stăpâni bandiţii lui Stalin“.

Nr. 1 Răbdaţi lume că nu [a mai rămas] atâta, va da Dumnezeu şi vom scăpa de sub jugul comunist. Bandiţilor, sugeţi sângele. Norodul nu mai poate suferi.

Nr. 10. Câine, porcule de Stalin. Speculantule care pradă norodul. Norodul ştie că tu eşti un bandit şi un câine care pradă norodul. Banditule.

Nr. 12. Banditule de Stalin care a îngenuncheat lumea. Dar noi avem să te înjugăm pe tine cu comuniştii tăi, la un loc cu comsomoliştii tăi.

Nr. 16. Bandiţilor - [pe voi] nu e păcat să vă frigă pe jăratic. Brigadierilor - voi nu strigaţi la lume să iese la lucru. Bandiţilor.

Nr. 27. De ce eu, oare, Doamne nu-s un ţânţar să mă duc la tine Staline să-ţi chiorăsc un ochi să vezi cât e de bine. Asta încă nu ar fi nimic. Mătincă măi Staline ţii roasă limba.

image

Foto: Foaia volantă difuzată de Sofia şi Olga Botnari în seara zilei de 26 ianuarie 1952 (în grafie chirilică)

„Fraţi am fost şi fraţi vom fi"

Mult timp după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial basarabenii nutreau speranţa într-un deznodământ fericit. Se tot vorbea în şoaptă că va izbucni un război între Anglia, SUA şi URSS şi că primii vor elibera Basarabia. La fel se zvonea că generalul Vlasov este în viaţă şi îşi va îndrepta trupele spre Basarabia etc. Printre cei care aşteptau americanii era şi Ion Griţco. S-a născut în anul 1910, în comuna Covurlui, judeţul Bender. A locuit în satul natal, unde a terminat patru clase. Aici se căsătoreşte şi creşte trei copii. Până la intrarea în colhoz, avea o gospodărie mare (parte moştenită de la tatăl său): şapte hectare de pământ, vite mari cornute etc.

Basarabenii au fost înfometaţi, la ordinul partidului. Vezi GALERIA FOTO!

Vezi cine a fost transnistreanul care „a românizat moldovenii"

ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecați oamenii în URSS. Vezi GALERIA FOTO!

„COLHOZUL SOVIETIC ESTE MORMÂNTUL NOSTRU"

Retrăgându-se din Basarabia după 22 iunie 1941, Armata Roşie l-a mobilizat pe Ion Griţco. Peste o lună, unitatea în care era încadrat a fost încercuită de Armata Română, iar Ion Griţco, de altfel, aşa cum s-a procedat cu toţi basarabenii luaţi cu forţa de ruşi, a fost trimis acasă. Ulterior, în anul 1943 şi 1944, pentru perioade scurte, a fost mobilizat în batalioane de construcţii ale Armatei Române. În toamna anului 1944 Ion Griţco revine din România la Covurlui.

Ion Griţco n-a fost încântat de orânduirea socialistă chiar de la început. A criticat-o constant. S-a opus formării colhozului, rostind un discurs la adunarea de constituire: „În colhoz veţi muri de foame". Preşedintelui de colhoz i-a spus verde-n ochi: „Pe vremea puterii româneşti se trăia mai bine, dar cu sovieticii e rău. Locuitorii sunt obligaţi să plătească impozite mari". „Colhozul sovietic este mormântul nostru. Aţi intrat în colhoz ca să muriţi de foame? Să mergeţi la lucru dezbrăcaţi şi înfometaţi? Mai bine mor, dar în colhoz nu intru", i-a mărturisit unui consătean.

Foaia volantă scrisă de Ion Griţco la 26 noiembrie 1945

Foto: Foaia volantă scrisă de Ion Griţco la 26 noiembrie 1945

Griţco a mai afirmat: „Pe timpul românilor impozitul era stabil. Au venit ruşii şi cer de toate: bani, carne, lapte, ouă, lână. De unde să iau eu toate acestea?". Concluzionează apoi: „Nu a mai rămas mult. În curând puterea se va schimba, iar noi vom trăi din nou bine". În cele din urmă, a intrat în colhoz, printre ultimii, abia în iulie 1949, deşi colhozul s-a organizat în ianuarie acelaşi an. Totodată, nu era de acord cu politica antireligioasă promovată de comunişti, fiind influenţat de o carte cu caracter religios în care se spunea că puterea se va schimba în anul 1952 şi se prorocea ce se va întâmpla în RSS Moldovenească până în 1990. Pe oamenii noii puteri i-a deranjat faptul că Ion Griţco, aflând întâmplător că preşedintele de colhoz venit în satul lor se trage din săraci, a povestit acest lucru sătenilor.

„Limba moldoveneasca" românizată în filmele sovietice

Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei

GALERIE FOTO Cum colabora Securitatea din România cu KGB

ÎN VIZORUL SECURIŞTILOR

Securiştii au pus ochiul pe el încă de la revenirea lui din România. Au tot documentat ieşirile lui antisovietice. Au fost şi dintre acei care au avut grijă să ajună la urechile lor vorbele spuse de Griţco. Le-a picat la ţanc expertiza grafologică ce demonstra că el era autorul unei foi volante cu caracter antisovietic scrise în grafie latină. Ion Griţco a scris două joi volante. Una în toamna anului 1945, în două exemplare, iar alta în 1948, în cinci exemplare. Prima foaie a agăţat-o de o maşină dezasamblată de pe imaşul satului - acolo dimineaţa se aduna lume multă pentru a aduce vitele la păscut. Copiile celei de-a doua le-a difuzat în diferite locuri vizibile: în centrul satului, pe drumul ce ducea spre localităţile vecine. Spera că foile volante îi vor influenţa pe localnici. S-a păstrat doar prima foaie volantă.

Ion Griţco în arestul Ministerului Securităţii de Stat al RSSM

Foto: Ion Griţco în arestul Ministerului Securităţii de Stat al RSSM

Ion Griţco a fost arestat la 10 noiembrie 1949. Deja la 1 decembrie ancheta preliminară a fost terminată. Judecătoria Supremă a RSSM, în şedinţa din 26 decembrie 1949, în baza art. 54/10 Cod Penal al RSS Ucrainene „Agitaţie şi propagandă contrarevoluţionară", îl condamnă la zece ani de gulag, cu decăderea din drepturi politice pentru o perioadă de cinci ani. A fost internat într-un lagăr din regiunea Rostov. La 14 aprilie 1955, Prezidiul Judecătoriei Supreme a RSSM îi reduce pedeapsa la cinci ani şi este eliberat din închisoare. Ion Griţco a fost reabilitat de Judecătoria Supremă a Republicii Moldova la 3 iunie 1996.

Foaia volantă semnată deIon Griţco

Joi 26 noiembrie 1945
România PNŢCD
Fraţi basarabeni.
Fraţi am fost şi fraţi vom fi.
Dar soarta a fost astfel [] noi suntem salvarea voastră şi voi fraţi de-ai noştri. În curând [va veni] domnul Vlasov cu o armată de fier care merge cu putere din cer compusă din 7.124.600, plus aliaţii noştri. Trăiască armata lui Vlasov conducătorul libertăţii şi a credinţei în Dumnezeu. Trăiască Partidul Libertăţii şi al izvorului păcii.
Trăiască constituţia capitalistă, credinţa în Dumnezeu şi în conducătorul libertăţii
/ss/ generalul Cantacuzino şi Rozinberg.
Secretar Ahmet Iusuf Amdi Ali

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite