ŞOCANT: Bolnavi de tuberculoză din Moldova trataţi pe paturi improvizate pe holul unui spital infect (VIDEO)

Reporterii „Adevărul" au făcut turul spitalelor din Chişinău pentru a afla condiţiile de tratament oferite pacienţilor. Cea mai „de temut" instituţie medicală din capitala Republicii Moldova, repetentă la capitolul dotări şi igienă, este chiar cea în care curăţenia ar trebui să fie baza vindecării: Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie. În acelaşi clasament mai intră Spitalul Municipal Nr. 4 şi cel de Boli Contagioase p

LOCUL I - Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie

Miros usturător de mucegai, medicamente şi mizerie, oameni cu feţe cenuşii, măcinate de boală, pereţi scorojiţi care abia se mai ţin să nu se prăbuşească. Aşa arată un mic fragment din tabloul uneia dintre cele mai mai mari şi importante instituţii medicale din ţară, Spitalul de Ftiziopneumologie din Chişinău. Acesta ocupă şi locul I în topul celor mai dezastruoase spitale întocmit de „Adevărul".

Foto: Veceul de la Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie

Saloanele supraaglomerate, îmbâcsite de praf şi neaerisite cu zilele fac parte din „tratamentul" de zi cu zi al celor care îşi varsă plămânii ciuruiţi de boală. Spitalul pentru suferinzii de TBC, o boală care răpune anual sute de oameni, poate fi uşor confundat cu un sanatoriu pentru muribunzi. Mult prea numeroşii pacienţi s-au aciuat şi pe holuri, unde conducerea instituţiei le-a improvizat nişte „saloane".

Spitale de cinci stele pentru bolnavii de lux ai Moldovei

Foto: Pacienţii care nu au loc în salon, stau pe hol

PRIZELE, CAPCANE ÎN SALOANE

Câteva paturi aliniate unul după altul, lipte de pereţii reci şi scorojiţi, sunt tot confortul pe care un sistem mai bolnav decât pacienţii îl oferă drept „şansă la viaţă". La etajul trei al spitalului, în „salonul" de pe hol sunt găzduiţi zece pacienţi, toţi cu tuberculoză. „Nu este chiar bine de stat aici pentru că suflă curentul din toate părţile, dar mulţumesc şi de atât", spune cu capul plecat Vasile, un pacient care-şi soarbe încet ciorba roşie pe o noptieră din hol.

Nici cei mai norocoşi dintre bolnavi, internaţi în saloane obişnuite, n-au tocmai parte de condiţii de lux. Prizele stricate şi smulse din pereţi, montate chiar lângă paturi, sunt adevărate capcane pentru suferinzi. Şefii spitalului spun că au avut bani să repare reţelele electrice doar într-o singură secţie a spitalului. „Nu punem prize noi pentru că pacienţii le fură", explică directorul Maria Cetulean.

Foto:Curtea din spate a Spitalului pentru tuberculoză a fost transformată-n tomberon

CU LINGURA DE ACASĂ

Cei care se internează la Ftiziopneumologie trebuie să-şi aducă şi vesela de acasă pentru că spitalul dispune de tacâmuri numărate. „Nu ne putem permite să cumpărăm veselă inoxidabilă. E foarte scumpă, iar unii pacienţi o dau la schimb pentru o sticlă cu vin", se plânge medicul Maria Cetulean.

Pentru 2011, la fel ca şi anul trecut, Primăria Chişinău a alocat 500 mii de lei pentru renovarea şi dotarea instituţiei. O sumă mult prea mică pentru lucrările de care este nevoie, din care nu s-a renovat nici măcar unul din cele patru etaje ale clădirii în care sunt internaţi adulţii.

FĂRĂ AVIZ DE LA MINISTER

În ciuda condiţiilor greu de imaginat, Ftiziopneumologia a primit acreditare de funcţionare de la Ministerul Sănătăţii. În schimb, Spitalul Municipal Numărul 4 n- a fost acreditat, iar cel de Boli Contagioase pentru copii deţine anul acesta autorizaţie pentru a activa doar jumătate de an.

„N-avem un mecanism de acţiune asupra instituţiilor neacreditate. Nu le putem sancţiona", spune Anatolie Prisacari, vicedirectorul Consiliului de Evaluare şi Acreditare în Sănătate.

Foto: Salonul femeilor bolnave de tuberculoză

Republica Moldova este pe primul loc în Europa la numărul de pacienţi cu tuberculoză, fiind urmată de România. În acelaşi clasament făcut la nivel mondial, ţara noastră se situează la mijlocul topului, fiind devansată de ţările africane.

Anual, 700 de moldoveni mor din cauza tuberculozei, iar alţi 4.700 de oameni se îmbolnăvesc de această maladie. Potrivit Mariei Cetulean, directorul Spitalului Municipal de Ftiziopeumologie, numărul bolnavilor de TBC s-a micşorat nesemnificativ în ultimii ani, însă se înregistrează pacienţi cu forme din ce în ce mai grave ale bolii.

LOCUL II ÎN TOP - Spitalul Municipal Numărul 4

Construit in urmă cu 200 de ani, Spitalul Numărul 4 seamănă mai mult cu un muzeu decât cu o instituţie medicală modernă.

Spitalul stă cel mai prost la capitolul dotări. Angajaţii susţin că fostul director a încercat să închidă instituţia, anul trecut, şi că o bună parte din aparatură a dispărut din clădire. Cele trei secţii de terapie duc lipsă de aparataj elementar.

Foto: Spitalul a fost construit în 1812

Practic, în tot spitalul se găseşte doar câte un aparat de radiografie şi un electrocardiograf. „Ne este foarte greu. Lucrăm ca pe timpul războiului", spune Lilia, soră medicală la Spitalul Numărul 4 din Capitală. „Aparatul pentru electroforeză este mai vechi de jumătate de veac. E bun de pus la muzeu", se plânge Elena Stempovschi, asistentă superioară.

Pacienţii stau câte şapte în salon, iar de apă caldă nici n-au auzit. „N-am făcut un duş normal de câteva zile. Punem sticle cu apă pe calorifer, la încălzit, şi aşa ne spălăm", spune Lilia, pacientă.

Foto: Femeile se spală cu sticlele încălzite pe calorifer

LOCUL III ÎN TOP - Spitalul Muncipal de Boli Contagioase pentru Copii

Prin geamuri bate vântul, linoleumul este rupt, iar mucegaiul din subsol se extinde de la o zi la alta pe toţi pereţii. În astfel de condiţii sunt trataţi micuţii care se internează la Spitalul Muncipal de Boli Contagioase pentru Copii.

Cea mai gravă situaţie este la Secţia de Boli Aerogene din cadrul aceleiaşi instituţii. Construit în anii '70, spitalul n-a avut parte până acum de nicio reparaţie capitală. De câţiva ani, ţevile de apă caldă sunt în paragină. Pentru a face duş, pacienţii primesc cu ţârâita apă încălzită la boiler.

„La WC trebuie să te duci cu cana cu apă ca să torni după tine", spune Elena Bâzgan, mama unui copil internat aici. Şi la capitolul dotări spitalul este repetent. Medicii spun că utilajul radiologic are cel puţin 20 de ani şi emană un nivel de radiaţii crescut. În plus, în timpul unei pene de curent, clădirea rămâne în beznă pentru că nu dispune de un generator.

Foto: Copiii se înghesuie în saloanele învechite

Spitale lăsate fără finanţare anul acesta

Autorităţile locale din Capitală au alocat anul acesta 22 de milioane de lei pentru reparaţia şi dotarea spitalelor municipale.

Cele trei spitale din „Topul groazei" întocmit de „Adevărul" au primit însă cele mai mici finanţări din partea Primăriei. De exemplu, Spitalul de Boli Contagioase pentru Copii a primit 400 de mii de lei, asta după ce în ultimii doi ani nu s-a ales cu niciun ban de la bugetul local.

Ftiziopneumologia s-a ales anul acesta cu 500 de mii de lei, o sumă care ajunge doar pentru a fi reparat un singur etaj al clădirii.

Cea mai gravă problemă este la Spitalul Numărul 4. Instituţia medicală a fost tăiată de la finanţare pentru al treilea an consecutiv. „Vrem să închidem acest spital. Vrem să-l transformăm într-un ospiciu pentru muribunzi. Rămâne ca decizia să fie luată de Consiliul Municipal", a declarat Luminiţa Suveică, şefa Direcţiei Sănătate din Chişinău.