Adevarul.ro

Comisarul pentru politică regională Johannes Hahn şi comisarul pentru politică monetară Olli Rehn au anunţat astăzi suspendarea a 495 de milioane de euro, reprezentând 29% din alocările pentru 2013 din fondurile europene pentru Ungaria, din cauza lipsei unor măsuri convingătoare din partea Guvernului de la Budapesta pentru corectarea deficitului care trebuie să ajungă la 3% din PIB.

Este pentru prima dată când Comisia Europeană ia o astfel de măsură. Regulamentul privind fondurile de coeziune în permit să suspende parţial sau total angajamentele pentru un stat UE indisciplinat. Ungaria mai are însă timp să ia măsurile necesare pentru a evita măsura propusă de Comisia Europeană. Dacă Guvernul de la Budapesta va anunţa măsuri suficient de convingătoare, suspendarea decisă astăzi poate fi ridicată. În caz contrar, suspendarea celor 495 de milioane de euro va deveni efectivă de la 1 ianuarie 2013.

Pe Aceeaşi Temă

CE propune îngheţarea unei părţi substanţiale din fondurile de coeziune pentru Ungaria în 2013

Ungaria se alătură noului pact fiscal al UE

Citeşte Cum "a fentat" Budapesta regulile UE privind deficitul şi care a fost avertismenul Bruxelles-ului.

Pe 11 ianuarie, Comisia Europeană a anunţat că Ungaria ar putea fi prima ţară din UE pentru care Executivul UE ar putea cere suspendarea plăţilor din fondurile de coeziune anul viitor ca urmare a lipsei măsurilor „durabile" pe corectarea deficitului, a anunţat la acel moment vicepreşedintele CE, Olli Rehn.

Avertismentul a venit în contextual prezentării rezultatelor evaluărilor Comisiei Europene pentru primul „lot" de cinci ţări aflate în pericolul unui deficit excesiv. Malta, Belgia, Cipru şi Polonia au luat măsuri suficiente pentru corectarea acestuia, dar Ungaria nu a dovedit că măsurile anunţate de Budapesta ar putea corecta deficitul pe termen lung.

"În 2012 e nevoie de mai multe măsuri de corecţie din partea Guvernului maghiar pentru că, anul trecut, măsurile luate au fost unice şi nu permanente. Este şi motivul pentru care am tras concluiza că Ungaria nu a făcut tot ce trebuie. Deficitul excesiv în Ungaria nu este un lucru nou şi nu poate fi pus doar în seama actualului guvern. Încă de la aderarea sa, Ungaria a avut probleme şi termenele pentru corecţie au fost amânate cu trei ani. Ungaria nu este membru al zonei euro deci nu se confruntă cu sancţiuni financiare, dar ar putea să se confrunte cu suspendări ale unor angajamente pe fondurile de coeziune pe anul viitor", a spus Olli Rehn

Aceasta a fost prima evaluare a Comisiei Europene în baza aşa numitului „Pachet privind guvernanţa economică" - Six Pack - care a intrat în vigoare la sfârşitul anului trecut şi pe care trebuie să-l respecte şi România. Pentru statele din zona euro, pachetul de legi prevede sancţiuni financiare automate în cazul nerespectării ţintelor de deficit. Pentru statele din zona non euro singura posibilitate de sancţionare este legată de fondurile europene mai ales că ele beneficiază şi de sume consistente ăn cadrul politicii de coeziune

Odată cu prezentarea previziunilor de toamnă ale Comisiei Europene, în noiembrie, Comisarul pentru piaţă monetară, Olli Rehn, a anunţat că cinci ţări trebuie să ia măsuri pentru a ajunge cu deficitele bugetare sub ţinta de 3%. Pe 11 noiembrie, Rehn le-a transmis miniştrilor de finanţe din cele cinci state care sunt riscurile la care se expun mai ales că au adoptat regulile pachetului privind guvernanţa economică.

Ungaria beneficiază de alocări totale de 22 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Potrivit planurilor guvernului maghiar pentru cheltuirea fondurilor UE, anul viitor erau prevăzute investiţii de peste patru miliarde de euro, dintre care 1,7 miliarde contribuţia UE.  Practic, dacă Ungariei i se aplică această sancţiune, o parte din investiţiile prevăzute pentru anul respectiv vor fi compromise.

Ce stabilesc regulile guvernanţei economice

Prin pachetul privind guvernanţa economică, care se aplică de la jumătatea lunii decembrie, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive (peste 3% din PIB) şi datoriile publice excesive (peste 60% din PIB), astfel încât să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală. Noile norme fac operaţionale regulile privind datoriile bugetare incluse în tratate şi care nu au fost respectate în ultimii ani. Încălcarea acestora a fost una din cauzele majore ale declanşării crizei datoriilor suverane.