Prima "victimă" a regulilor Bruxellesului: Ungaria a fentat deficitul, dar poate pierde fondurile europene

Ungaria ar putea fi prima ţară din UE pentru care Comisia Europeană va cere suspendarea plăţilor pentru fondurile de coeziune. Budapesta ar putea pierde cel puţin 1,7 miliarde de euro - sumă estimată pentru 2013 - ceea ce ar determina compromiterea unor investiţii totale de 4 miliarde din cauza deficitului bugetar.

Rezultatele evaluării de către CE a primului „lot" de cinci ţări cu probleme privind deficitul bugetar, după aplicarea regulilor pachetului de legi privind guvernanţa economică care a intrat în vigoare la mijlocul lui decembrie, au adus ieri şi primele avertismente pentru un stat UE.

Belgia, Cipru, Malta şi Polonia au luat măsuri eficiente ca reacţie a recomandărilor. Din păcate nu acelaşi lucru l-a făcut Ungaria a anunţat ieri vicepreşedintele Comisiei Europene, Olli Rehn.  Malta a adoptat bugetul pentru 2012 şi a revizuit alocările de cheltuieli în ianuarie, astfel încât deficitul său să fie sub 3% anul acesta şi anul următor. Cipru are două pachete legislative de consolidare pe care le-a adăugat la bugetul din 2012 înainte de Crăciun. Cu aceste decizii, Cipru şi-a redus deficitul de la 5% la 2,7%. Noul guvern al Belgiei a prezentat, înainte de Sărbători, bugetul pe anul acesta, iar vineri a luat decizia de a îngheţa anumite linii bugetare astfel că este posibil ­să-şi atingă obiectivul de deficit. Polonia a luat după previziunile de toamnă ale CE măsuri de consolidare. 

Măsuri insuficiente

„Ungaria a luat măsuri, din păcate insuficiente, pentru a corecta durabil şi credibil deficitul. Termenul său limită era iulie 2012, după ce în 2009 Consiliul European a cerut Ungariei să-şi corecteze deficitul în mod durabil", a spus Rehn.

Transferul fondului de pensii private obligatorii - practic toate contribuţiile populaţiei la stat - a redus deficitul, dar Comisia Europeană consideră, aşa cum au avertizat analiştii, că măsura nu este durabilă şi nu va aduce efecte decât pe termen scurt. Fără această măsură, care are un procent consistent, deficitul pe 2011 ar fi fost mult mai mare, a mai spus Rehn. În consecinţă, în 2013, se preconizează ca deficitul Ungariei să ajungă la peste 3% din PIB, chiar şi fără a lua în considerare posibilele efecte negative la nivel macroeconomic şi creşterea randamentelor obligaţiunilor. 

„Este şi motivul pentru care am tras concluzia că Ungaria nu a făcut tot ce trebuie. Deficitul excesiv în Ungaria nu este un lucru nou şi nu poate fi pus doar în seama actualului guvern. Încă de la aderarea sa, Ungaria a avut probleme, şi termenele pentru corecţie au fost amânate cu trei ani. Ungaria nu este membru al zonei euro, deci nu i se aplică sancţiuni financiare, dar ar putea să se confrunte cu suspendări ale unor angajamente pe fondurile de coeziune pe anul viitor", a avertizat ­Olli Rehn.

Investiţii în pericol

Ungaria beneficiază de alocări totale de 22 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Potrivit planurilor guvernului maghiar pentru cheltuirea fondurilor UE, anul viitor erau prevăzute investiţii de peste patru miliarde de euro, dintre care 1,7 miliarde contribuţia UE.

Practic, dacă Ungariei i se aplică această sancţiune, investiţiile prevăzute pentru anul respectiv vor fi compromise. Aflată în conflict deschis cu Executivul UE, Budapesta este subiect la ordinea zilei la Bruxelles. Problema privind independenţa Băncii Centrale ameninţată prin noile modificări legislative a blocat negocierea unui program de asistenţă FMI-UE, iar avertismentele legate de declanşarea unei proceduri pentru încălcarea  tratatului UE de către Ungaria au fost clare şi ieri.

„Colegiul comisarilor va decide pe 17 ianuarie dacă legislaţia adoptată de Ungaria respectă legile UE. Comisia e pregătită să-şi folosească la maximum prerogativele", a anunţat ieri un purtător de cuvânt al CE. Potrivit pachetului privind guvernanţa economică, ce se aplică de la jumătatea lui decembrie, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive (peste 3% din PIB) şi datoriile publice excesive (peste 60% din PIB), astfel încât să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală.

Unul dintre indicatorii importanţi definiţi în acest pachet legislativ e cel privind datoria publică: dacă nu e repectată limita de 60% din PIB, statul respectiv va fi pus sub procedură de deficit excesiv, chiar dacă deficitul său este sub 3%. Statele din zona euro care nu respectă aceste criterii vor fi sancţionate.

Pentru statele noneuro nu sunt prevăzute sancţiuni, dar noua politică de coeziune, prin care se acordă fondurile europene, introduce prevederea potrivit căreia unui stat care nu face ce îi recomandă Bruxelles-ul i se pot tăia finanţările din fonduri structurale.

"Ungaria a luat măsuri, din păcate insuficiente, pentru a corecta durabil şi credibil deficitul bugetar. Termenul său limită era iulie 2012."
Olli Rehn
vicepreşedintele Comisiei Europene

Ce stabilesc regulile guvernanţei economice

Prin pachetul privind guvernanţa economică, care se aplică de la jumătatea lunii decembrie, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive (peste 3% din PIB) şi datoriile publice excesive (peste 60% din PIB), astfel încât să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală. Noile norme fac operaţionale regulile privind datoriile bugetare incluse în tratate şi care nu au fost respectate în ultimii ani. Încălcarea acestora a fost una din cauzele majore ale declanşării crizei datoriilor suverane. Unul din indicatorii importanţi definit în acest pachet legislativ este cel privind datoria publică: dacă nu este repectată limita de 60% datorie din PIB, statul membru respectiv va fi pus sub procedură de deficit excesiv, chiar dacă deficitul său este sub 3%. Statele din zona euro care nu respectă aceste criterii vor fi sancţionate. Pentru statele non euro nu sunt prevăzute sancţiuni însă, noua politică de coeziune, prin care se dau fondurile europene, introduce prevederea potrivit căreia, un stat care nu face ce îi spune Bruxelles-ul prin recomandări i se pot tăia finanţările din fonduri structurale.

Obiectivele pachetului privind Guvernanţa Economică:

- înăsprirea regulilor de limitare a deficitele bugetare şi datoriile publice, printr-o supraveghere mult mai puternică de către Bruxelles

- noi controale privind dezechilibrele macroeconomice din UE, cum ar fi procesele legate de piața imobiliară sau nivelul diferit de competitivitate dintre statele membre.

- stabilirea unor standarde pentru raportarea corectă şi independentă a statisticilor - date cruciale pentru monitarizarea bugetelor și politicilor monetare.