Vicepreşedintele CE, Olli Rehn: Grecia va avea nevoie de mulţi ani pentru redresarea economică

Vicepreşedintele Comisiei Europene Olli Rehn a anunţat astăzi că votul de duminică seară din Parlamentul grec, care a aprobat măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali, va însemna că autorităţile de la Atena  trebuie să pună în aplicare ceea ce şi-au asumat dar a avertizat că este nevoie de mulţi ani de eforturi.

„Votul de ieri din Parlamentul grec arată că există determinare pentru a opri spirala finanţelor publice nesustenabile şi pierderii competitivităţii", a spus Rehn. Acest program va fi susţinut de o asistenţă financiară fără precedent din partea partenerilor internaţionali ai Greciei.

Rehn a menţionat tensiunile din ultimele luni dintre Grecia şi partenerii săi. „Corectarea dezechilibrelor grave care afectează economia greacă şi restaurarea condiţiilor de creştere economică şi locuri de muncă înseamnă un efort pe termen lung, iar acest lucru va presupune în continuare un efort din partea societăţii din Grecia", a mai spus vicepreşedintele CE.

Autorităţile elene şi forţele politice din Grecua trebuie să-şi asume pe deplin responsabilitatea celui de-al doilea program de salvare şi să pună în practică toate măsurile care să asigure revenirea ţării la creşterea economică durabilă. Toate acestea vor avea nevoie de măsuri pentru mulţi ani de acum încolo.

Papademos în Parlamentul grec: aveţi o responsabilitate istorică. În caz de eşec, consecinţele vor fi catastrofale

Lucas Papademos, primul ministru al Greciei, a primit duminică seară aprobarea Parlamentului pentru pachetul de măsuri de austeritate, în timp ce protestatarii se ciocneau cu forțele de ordine pe străzile din centrul Atenei. În total, 199 de parlamentari au votat în favoarea măsurilor, iar 74 împotrivă.

Premierul grec a spus că Parlamentul are responsabilitatea istorică să sprijine planul, ori va suporta consecinţe catastrofale dacă Grecia nu îşi va respecta obligaţiile financiare pe 20 martie, când trebuie să răscumpere obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro. „Un faliment dezordonat va arunca ţara într-o aventură dezastruoasă. Ar crea condiţiile pentru haos economic şi explozie socială", a avertizat Papademos. El a adăugat că ţara va fi atrasă într-un vârtej al recesiunii, instabilităţii, şomajului şi mizeriei, ceea ce ar conduce mai devreme sau mai târziu la ieşirea din zona euro.

Noile măsuri de austeritate erau cerute de Uniunea Europeană şi FMI în schimbul eliberării unui pachet de asistenţă financiară internaţională în valoare de 130 de miliarde de euro, de care Grecia are nevoie urgentă pentru a nu intra în faliment în martie.

Sub presiunea grecilor nemulţumiţi

Aproximativ 100.000 de greci s-au adunat, duminică după-amiază, la Atena, la apelul sindicatelor şi opoziţiei, pentru a protesta faţă de noul plan de austeritate pe care Parlamentul avea să-l voteze, a relatat AFP. La miezul nopţii, peste zece clădiri, goale, erau cuprinse de flăcări duminică seara în centrul Atenei, majoritatea incendiate cu cocteiluri Molotov lansate în cursul manifestaţiilor împotriva măsurilor de austeritate, au anunţat pompierii şi poliţia. Citeşte cum şi-au manifestat grecii nemulţumirea

Ce cuprinde planul de austeritate

Guvernul grec s-a angajat să reducă cheltuielile cu medicamentele cu cel puţin 1,076 miliarde euro în 2012 şi să taie orele suplimentare realizate de medici pentru a face economii de cel puţin 50 de milioane de euro.

Cheltuielile cu armata vor fi şi ele reduse cu 300 de milioane, aproximativ 500 de posturi de primari, adjuncţi şi consilieri vor fi deasfiinţate pentru a economisi alte 30 de milioane de euro. Guvernul mai trebuie să reducă cheltuielile cu alegerile cu cel puţin 270 de milioane de euro şi investiţiile publice cu 400 de milioane de euro. Printre noile măsuri de austeritate de numără şi o reducere cu 22% a salariului minim şi de 32% pentru tinerii sub 25 de ani, liberalizarea pieţei muncii, dar şi o reformă a pensiilor mari şi celor complementare.

Salariile speciale din sectorul bugetar, al magistraţilor, poliţiei etc, care nu sunt cuprinse în noua grilă salarială vor trebui reduse cu 10% în medie, începând cu 1 septembrie. Autorităţile de la Atena mai trebuie să identifice domenii de unde să mai taie 325 de milioane de euro.

Avertizările puterilor Eurozonei. Urmează acordul Eurogrupului

Aprobarea pachetului legislativ aruncă mingea în tabăra miniștrilor de Finanțe ai zonei euro care se vor reuni miercurea aceasta pentru a discuta aprobarea noului pachet de asistență financiară. Încheierea cu succes a negocierilor începute în iulie ar putea ajuta la reducerea amenințării speculatorilor asupra altor țări care se confruntă cu datorii enorme, precum Portugalia sau Italia. Miniştrii de Finanţe din zona euro, care urmează să ia în discuţie al doilea program de salvare pentru Grecia, miercuri, aşteaptă ca oficialii eleni să explice cum vor fi reduse cheltuieli de 325 de milioane de euro, din totalul economiilor prevăzute în bugetul pe 2012.

Oficialii UE şi ai FMI au fost exasperaţi de seria de promisiuni încălcate de Grecia. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avertizat într-un interviu că promisiunile grecilor nu mai sunt suficiente pentru că prea multe au fost încălcate, iar ţara, care a fost „un sac fără fund", trebuie să facă o schimbare majoră de atitudine.