Bruxelles-ul dă în judecată statele membre, cerând majorarea salariilor birocraţilor UE

Comisia Europeană dă în judecată Consiliul European pentru "neadoptarea regulamentului ajustarea anuală a remunerațiilor" personalului UE - o creştere de 1,7%, conform regulilor Statutul funcționarilor, susţine Executivul de la Bruxelles.

Ajustarea anuală a salariilor angajaţiilor instituţiilor europene - aproximativ 55.000 - se calculează în fiecare an de către Eurostat, pe baza datelor statistice furnizate de ţările UE privind modificările salariale din administrațiile publice naționale. În 2004, Consiliul a decis că ar trebui folosit un eșantion compus din opt state membre (Germania, Franța, Regatul Unit, Italia, Spania, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg). Prin urmare, personalul UE câștigă sau pierde la fel ca funcționarii naționali din aceste țări.

Salariul lunar de bază pentru un angajat al Comisiei Europene începe de la 2.300 de euro pe lună pentru un nou „recrutat" cu cel mai mic nivel de experienţă (grupa AST1) şi ajunge în jurul valorii de 16.000 de europe lună pentru „top level" (grupa AD 16). Salariul de bază lunar este doar punctul de plecare. Urmează „alte beneficii". Citeşte ce alte beneficii mai au angajaţii instituţiilor UE

Cum se calculează "ajustările" pentru angajaţii UE

Cinci din cele opt state membre din eşantionul de calcul au majorat salariile funcționarilor lor naționali în termeni nominali: Belgia (3,6 %), Franța și Țările de Jos (2 %), Germania și Regatul Unit (1,3 %). Au existat reduceri salariale mici în Italia, Spania și Luxemburg.

În medie, acest lucru a însemnat că funcționarii naționali au pierdut 1,8 % din puterea lor de cumpărare în termeni reali, explică oficialii EU într-un comunicat. Exact aceeași reducere este propusă pentru funcționarii UE, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea adică -1,8 % în termeni reali, care, pentru personalul din Bruxelles, unde inflația este de 3,6 %, înseamnă o ajustare nominală de 1,7 %.

Clauza de exceptare: nu există o deteriorare gravă a economiei UE

Singura posibilitate de derogare de la aceste norme este utilizarea clauzei de exceptare, clauză care, poate fi folosită numai în circumstanțe excepționale. La cererea Consiliului, Comisia a analizat în două ocazii dacă s-ar putea aplica clauza de exceptare care se referă la o deteriorare bruscă și gravă a situației economice și sociale din Uniunea Europeană. Comisia a concluzionat că scăderea puterii de cumpărare a personalului UE, care corespunde scăderii puterii de cumpărare a funcționarilor naționali, pare a corespunde situației economice și sociale actuale. Orice măsură suplimentară care depășește această scădere ar încălca Statutul funcționarilor și jurisprudența Curții de Justiție.

Cum îi loveşte austeritatea

Comisia Europeană mai susţine că a luat în considerare nevoia de austeritate şi a propus reduceri de personal de 5 % în toate instituțiile UE și schimbări "majore" ale Statutului funcționarilor: creșterea timpului de lucru săptămânal de la 37,5 la 40 de ore, fără compensație, prelungirea vârstei de pensionare la 65 (sau 67 în anumite condiții) și reconfigurarea structurilor de carieră pentru secretari și asistenți. Toate aceste măsuri vor avea drept rezultat economii în valoare de peste un miliard de euro în următorii șapte ani.

După opt luni de negocieri, Comisia Europeană a trimis Parlementului European şi Consiliului propunerea de reducere a staffului funcţionarilor europeni în decembrie 2011.

Consiliul a decis să nu adopte propunerea Comisiei. "Refuzul Consiliului încalcă Statutul funcționarilor și, prin urmare, are obligația, în calitate de gardian al tratatelor, de a o contesta înaintea Curții de Justiție", a precizat Comisia Europeană.

„CE regretă că este din nou, după o situație similară în 2009, obligată să introducă acțiune în justiție împotriva Consiliului în această chestiune. Atât Consiliul, cât și Comisia recunosc necesitatea unor economii în ceea ce privește costurile administrative. Cu toate acestea, astfel de economii trebuie realizate în conformitate cu legea și, în cazul în care este necesar, prin modificarea legislației, nu prin încălcarea ei", a declarat vicepreședintele CE Maroš Šefčovič.