NEGOCIERE românească pentru banii Europei: Putem puţin, dar cerem mult!

Deşi România este codaşă la cheltuirea banilor europeni, pretenţiile ei de la viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene sunt la cote maxime. Guvernul român cere un buget consistent şi pentru perioada 2014-2020,  deşi nu a reuşit să atragă decât 7% din banii aflaţi acum la dispoziţie.

Vrabia mălai visează. Bucureştiul vrea mulţi bani de la Uniunea Europeană. Nu şi reguli de performanţă, pe care le consideră „descurajatoare". Aceste idei sunt cuprinse în poziţia României faţă de viitorul Politicii Regionale a UE. Comisia Europeană - prin direcţia care se ocupă de fondurile regionale-a cerut statelor membre să-şi spună opinia în privinţa regulilor după care se construieşte bugetul pe fonduri structurale după 2014. Miza o reprezintă jumătate din bugetul anual al UE şi în jurul ei se confruntă două curente puternice.

Pe de o parte, marii contributori, printre care Germania şi Franţa, vor să ştie unde se duc banii lor. Vor să ştie cum sunt cheltuiţi şi dacă ţările sărace din clubul UE fac tot ce trebuie pentru a se dezvolta. Din cauza marilor contributori, confruntaţi la ei acasă cu nemulţumiri sociale, Comisia are parte de  presiuni serioase, pentru ca, din următorul ciclu financiar, banii să fie alocaţi în funcţie de aşa-numite „condiţionalităţi". „Vei primi această sumă, ca să faci acel drum, pentru a ajuta întreaga infrastructură a UE şi nu altul care e folositor doar la nivel naţional", este una din schimbările ce ar putea să intrevină în viitoarele reguli, a spus unul dintre experţii Comisiei. 

Pe de altă parte, statele beneficiare ale politicii de coeziune vor, firesc, să primească măcar la fel de mult ca şi până acum. Problema e că, din banii alocaţi pe 2007-2013, România a cheltuit, în termeni reali, doar 7%, potrivit raportului prezentat acum două zile de compania de audit şi consultanţă KPMG. Cel mai puţin dintre toate ţările care beneficiază de fonduri structurale din Europa de Est. 

VEZI cum au reuşit alte ţări din Europa de Est să folosească banii UE

Să nu se schimbe nimic!

Ce vrea însă România de la UE după 2014? Fonduri la fel de consistente ca până acum, fără noi condiţii, fără sancţiuni, iar controlul, dacă se poate, să fie mai curând de competenţă naţională. Nu pentru alt motiv, ci pentru că altfel ar fi prea „birocratic". „România nu este în favoarea stabilirii unor condiţionalităţi negative suplimentare pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune având în vedere că reglementările actuale furnizează suficiente pârghii pentru ca obiectivele fondurilor şi ale programelor să fie puse în aplicare în mod corespunzător", se arată în poziţia Guvernului României, transmisă autorităţilor de la Bruxelles. 

Nu ne judecaţi după cât cheltuim!

Cum procedăm însă cu rata mică de absorbţie? Germania şi Franţa îşi ţin banii blocaţi în fondurile structurale pentru că ţări precum România şi Bulgaria nu au, din diferite motive, capacitatea de a le cheltui după reguli europene. „Să le dăm doar cât pot să folosească", susţin experţi din Germania sau Franţa.  Autorităţile române resping posibilitatea revizuirii alocărilor naţionale şi regionale în funcţie de „capacitatea de absorbţie". „Aceasta nu reprezintă un criteriu obiectiv şi cuantificabil. Mai mult decât atât, o astfel de abordare ar avea un efect contrar asupra eforturilor regiunilor mai puţin dezvoltate de a reduce decalajele semnificative de ordin economic, social şi teritorial", susţine Bucureştiul.

Să ne controlăm singuri!

Autorităţile naţionale recunosc că există probleme cu licitaţiile şi cu procedurile de management de proiect şi se plâng că aceastea îngreunează obţinerea banilor pe proiecte. România cere Comisiei  „simplificarea reală şi eficace a regulilor de management şi control în vederea maximizării impactului resurselor financiare investite şi a reducerii poverii administrative". Şi în privinţa auditului, Bruxelles-ul ar trebui să înceteze să mai fie atât de rigid.

Sarcinile Comisiei, Curţii Europene de Audit şi ale autorităţilor naţionale ar trebui redefinite. „Considerăm că, pentru proiectele individuale, controlul ar trebui lăsat în exclusivitate în competenţa statelor membre. Comisia ar trebui în primul rând să realizeze examinarea ex-ante a conformării sistemelor naţionale de management şi control în conformitate cu standardele comunitare şi va trebui să prezinte recomandări care să propună cele mai eficiente practici. Activităţile de control ar trebui proporţionate cu nivelul de intervenţie pentru a se reduce sarcinile administrative şi costurile", susţin autorităţile române.

Ce şanse avem?

Întrebarea este dacă poziţia actuală a României, de stat-problemă în absorbţia fondurilor europene, permite negocierea unor obiective atât de îndrăzneţe. „Sunt presiuni exercitate de un anumit număr de state membre, în special cele net contributoare la bugetul Uniunii. Ideea este ca politica de coeziune să fie mai bine definită, deci sa fie alocări mai scăzute. Va fi foarte greu sa obţinem măcar aceleaşi sume pe care le-am obţinut în această perioadă, 2007-2013", declara consilierul prezidenţial pentru Afaceri europene, Leonard Orban, fost comisar european, într-un interviu publicat de „Adevărul" la 28 martie.

Formula TÂNGUIELII

Pe de altă parte, fostul negociator-şef al României, Vasile Puşcaş, consideră această poziţie perdantă. „Neavând o concepţie politică proprie despre coeziune şi neînţelegând cum se desfăşoară negocierile pentru Cadrul Financiar 2014-2020, guvernanţii de la Bucuresti merg pe formula târguielii: să cerem cât mai multe pentru a obţine totuşi câte ceva. Nici măcar nu-şi imaginează ce ne aşteaptă! Din păcate, costurile vor fi la noi, adică la contribuabili, chiar dacă guvernanţii se vor victimiza", spune Vasile Puşcaş.

7% din banii alocaţi pentru 2007-2013 a cheltuit România, potrivit raportului prezentat acum două zile de compania de audit şi consultanţă KPMG.

Noi reguli de alocare a banilor

Comitetul Regiunilor şi Consiliul pentru Afaceri Externe au discutat deja regulile viitoarei politici de coeziune, aplicabile din 2014. Noua politică ar putea simplifica unele proceduri, dar introduce obiective de performanţă şi bonusuri pentru aplicanţi. „A fost un acord general în Consiliul European legat de principiul finanţărilor pe un număr limitat de priorităţi", a declarat comisarul european pentru Dezvoltare regională, Johannes Hahn, în februarie, după ce noua viziune a fost discutată în Consiliul UE.

Un raport publicat în februarie de Institutul Breugel, o organizaţie de experţi influentă la Bruxelles, propunea ca, încă de la sfârşitul actualului an bugetar, fondurile europene necheltuite să fie reorientate către programele de stabilizare şi relansare economică, accesibile tuturor statelor membre. Potrivit raportului, fondurile structurale şi de coeziune neutilizate sau neangajate sunt semnificative. În Portugalia se ridică la 9,3% din PIB, în Grecia, la 7%, iar în noile state membre, la circa 15%.