Polonia, lider de opinie al ţărilor din Est pentru negocierile cu zona euro

Europa de Est i-a transmis preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, mai multe mesaje legate de măsurile bugetare pe care le planifică pentru a asigura stabilitatea în zona euro. Varşovia e supărată că nu a fost invitată la masa negocierilor pentru viitorul zonei euro. Bulgaria nu micşorează anumite taxe, iar România cere alt calcul.

Europa de Est vrea să fie parte în dezbaterile privind noul pachet de reguli propus de Germania şi Franţa sub forma „Pactului de competitivitate". După declanşarea crizei datoriilor suverane în Europa şi îndeosebi după traumele suferite de Grecia şi Irlanda, statele membre au decis crearea unui mecanism permanent de intervenţie în cazul apariţiei de turbulenţe în zona euro.

Citiţi şi:

După Ungaria, Polonia „atacă“ pensiile private

Comisia Europeană cedează în faţa Poloniei

Miza: menţinerea stabilităţii şi, la limită, salvarea monedei euro. Pentru punerea la punct a unui asemenea mecanism, care presupune pârghii de control şi modalităţi de sancţionare, statele membre trebuie să contribuie la crearea unui fond de intervenţie de 750 de miliarde de euro.

La ultimul Consiliu European, din 4 februarie, Germania a propus chiar mai mult: înscrierea în constituţiile naţionale a interzicerii depăşirii anumitor plafoane ale deficitului bugetar şi datoriei publice.

Propunerile făcute unilateral de Germania cu sprijinul Franţei au înfuriat atât ţările din zona euro, cât şi pe cele din afara ei, care se aşteptau ca aceste reguli să fie anunţate de instituţiile de la Bruxelles şi nu de către două state.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a plecat,  pentru două săptămâni, într-un turneu în Europa Centrală şi de Est, pe de o parte pentru a calma spiritele, pe de altă parte pentru a afla dacă şi cum vor vrea să-şi schimbe regulile bugetare ţările din zona non-euro.

Pe 11 martie este programat un Consiliu European la nivel de şefi de stat şi premieri, unde invitaţia este adresată doar celor 17 din zona euro. Polonia a acuzat faptul că este exclusă de la viitoarele discuţii. „Vrem să participăm la discuţiile cu statele membre cu privire la modul de a face UE mai competitivă", a declarat, pentru EUobserver, ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Mikolaj Dowgielewicz.

Polonia trimite o scrisoare Estului

Varşovia a mai spus că o mare parte din ceea ce va fi discutat la summitul ţărilor din zona euro are consecinţe pentru toate cele 27 de state membre ale UE.  Polonia, cea mai mare ţară membră UE din estul Europei, spune că nu „forţează uşa" pentru  discuţiile din 11 martie, dar  că a pregătit un document pe care îl va trimite şi altor state membre în care arată că normele UE nu permit astfel de excluderi, mai notează EuObserver. Liderii de la Varşovia au mai precizat că în „constituţia" limitelor sale bugetare este fixat un prag al datoriei publice la 60 la sută din PIB.

Sofia: ne-am făcut temele

Bulgaria are deja pregătite propunerile pentru amendarea Constituţiei care să garanteze stabilitatea finanţelor publice, i-a spus premierul bulgar, Boris Borisov, preşedintelui Consiliului European.
Planurile pentru stabilitatea financiară a Bulgariei au ţinut cont de propunerile Parisului şi Berlinului: limitarea cheltuielilor publice la 37% din PIB, plafonarea deficitul public la mai puţin de 3% din PIB, iar impozitul pe profit să poată fi modificat doar cu o majoritate de două-treimi din Parlament.

O altă cerinţă este aceea că datoria externă a ţării nu trebuie să depăşească 40% din PIB, a explicat ministrul de Finanţe bulgar, Simeon Djankov, citat de Euractiv Bulgaria.

Aceste măsuri, ce ar putea fi aprobate de Sofia înainte de sfârşitul anului, au fost pregătite şi pentru că Bulgaria a planificat să adere la euro în 2013. Cu impozitul pe venit de 10%, Bulgaria rămâne ţara cu cea mai mică povară fiscală în întreaga UE. Djankov a mai precizat că Sofia va menţine aceste taxe în ciuda apelului Germaniei şi Franţei de a „crea o bază comună de evaluare" pentru impozitul pe profit.

România: contribuţia e prea mare

Preşedintele Traian Băsescu a lansat şi el un mesaj la sfârşitul întrevederii cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, de săptămâna trecută.

„Am insistat asupra unui aspect legat de contribuţia fiecărui stat membru al Uniunii la finanţarea Mecanismului de Stabilitate. Aici avem o singură problemă asupra căreia l-am atenţionat pe domnul preşedinte - distribuţia contribuţiei, aşa cum ea este acceptată de cea mai mare parte a statelor, ar dezavantaja România. De aceea, am solicitat un mod de calculare a contribuţiei care să nu ne pună în dificultate", a spus şeful statului român.

Cum s-ar „traduce" acest mesaj?

Actualele propuneri privind contribuţiile statelor membre prevăd ponderi de 50% PIB şi 50% populaţie. Ceea ce ar însemna că România va trebui să contribuie cu 2,5 miliarde de euro.

România şi-ar dori să se ia în calcul doar elementul PIB, caz în care contribuţia noastră ar ajunge la un miliard de euro. Aceste calcule vor fi valabile numai în momentul în care România va adera la zona euro. Dar discuţiile despre modificarea Tratatului European se poartă acum, iar la decizie vor participa, evident, toate statele Uniunii, indiferent dacă fac sau nu parte din eurozonă.  Poziţia de negociere a României este destul de puternică, fiindcă decizia de modificare a Tratatului se ia în Consiliu cu unanimitate. 

Ce vor Franţa şi Germania

Regulile Pactului Franco-German:  amendamente constituţionale legate de obligaţiile bugetare, creşterea vârstelor de pensionare şi eliminarea prevederilor legate de indexarea salariilor în funcţie de rata de inflaţiei.