Matematicianul cu grant de 1,3 milioane a refuzat oferte "de nereproşat" de la universităţi din Suedia, Irlanda şi America

Cu pixul pe hartie, Constantin luptă împotriva naturii, şi nu numai împotriva dezastrelor precum tsunami, ci şi împotriva valurilor neaşteptate care curmă viaţa navelor din largul oceanelor.

Constantin este singurul român din cei 2,009 de cercetători care au cerut fonduri Uniunii Europene pentru a îşi dezvolta un proiect de cercetare în 2010. Studiul lui Andrei Constantin  este "încurajat" de Comisia Europeană cu 1,3 milioane de euro.

Citeşte aici cum a obţinut Constantin grantul de cercetare de la CE 

Drumul lui Constantin a fost mereu decis de orientarea matematică şi posturile libere de la universităţile din lume. După masterul la Nisa, în 1993, a obţinut bursă pentru un doctorat în matematică la New York University, la celebrul "Courant Institute of Mathematical Sciences". Şi-a împachetat bagajele din nou dupa trei ani, însă, pentru a se întoarce pe continentul-mamă, pe un post de doctorand la Universitatea Basel. După un an, a devenit lector docent la Universitatea Zurich, iar apoi lector permanent la Universitatea Newcastle din Marea Britanie.

Oferta Suediei, învinsă de cea a Irlandei

În 2004, însă, regulile jocului au început să se schimbe. Constantin decidea ce directie să urmeze, care este facultatea potrivită pentru el şi în ce mediu vrea să se dezvolte şi să trăiască. Primise în acel an, prin concurs, un post de şef de catedră de matematică în Lund, Suedia, unul dintre cele mai mari oraşe universitare din nordul Europei. Suedia l-a prins pe Constantin în mrejele sale: i-a oferit cetăţenie, un post bun, şi, când Constantin a vrut să plece, posibilitatea de a lucra 25% din timp, "part-time". "Cei din Suedia au vrut tot timpul ca eu să mă întorc acolo," spune Constantin.

Însă Irlanda îi pregătise o surpriză mai frumoasă: singurul post de şef de catedră de la facultatea de matematică din cadrul Trinity College, cea mai renumită universitate din Irlanda, înfiinţată de englezi în urmă cu patru sute de ani după modelul celor două faimoase facultăţi, Cambridge şi Oxford.

Irlanda era "instabilă economic"

În Suedia a stat opt ani în total, numărând şi cei patru ani în care preda la universitatea Lund cu normă redusă. "Credeam că o să rămân în Suedia, apoi în Irlanda mi-a plăcut foarte mult, însă la Dublin situaţia economică în 2008 era foarte instabilă, preţurile creşteau enorm faţă de alte ţări din Europa," spune Constantin.

A părăsit postul de la Trinity College cu părere de rău, deşi poziţia sa actuală la facultatea din Viena este "absolut deosebită". "Trinity College este o instituţie foarte veche, de tradiţie, cu reguli care astăzi nu se mai respectă şi cu o atmosferă deosebită," spune Constantin. Dublinul şi-a dat toată silinţa să-l păstreze pe matematicianul român, însă acesta a preferat, în cele din urmă, Viena, locul "aproape de casă, aproape de părinţii mei şi de Timişoara".

"Nu aş putea să mă plâng de Trinity College din Irlanda vreodată, mi-au pus la dispoziţie tot ce puteau să îmi pună la dispoziţie," spune Constantin, însă rectorul şi decanul de la viena mi-au făcut o altă ofertă şi s-au purtat într-un mod care aproape că i-a întrecut pe irlandezi. M-au întrebat: ce anume doreşti? Iar tot, mai mult sau mai puţin, mi-au oferit," spune Constantin.

Moştenire de familie

Constantin, profesor de matematică la Universitatea Viena, împărtăşeşte pasiunea părinţilor. Şi mama, şi tatăl său sunt matematicieni, profesori universitari la facultăţile de matematică şi politehnică din Timişoara.

Şi-a întâlnit soţia tot în Timişoara, în timpul unei vizite acasă. "Venem des acasă, în fiecare vacanţă, şi într-o zi ne-am cunoscut...acum 13 ani," spune Constantin. Aceasta este româncă din Timisoara şi momentan lucrează tot la Universitatea Viena ca şi lector la facultatea de matematică.

26 Decembrie 2004, ziua care "l-a inspirat"

Îşi aduce aminte de ziua de 26 Decembrie 2004, când, în largul coastei de vest din Sumatra, valurile produse de unul din cele mai mari cutremure înregistrate vreodată, de peste 1m mărime şi o lungime de undă de peste 180 de kilometri, au fost propagate la o viteză de peste 500 de kilometri pe oră în Oceanul Indian şi ajungând la 10 metri înălţime, au produs în Sri Lanka şi Tailanda aproape 275 de mii de vitime.

"Cărui fapt de datorează această retragere a mării? În Sri Lanka, unde tsunami-ul a făcut multe victime, marea nu se retrăsese, spune Adrian. "Este un aspect important şi necunoscut, care mă interesează în mod deosebit." 

Poză (sus): 26 Decembrie 2004 pe plaja "Hat Ray Leach" din Tailanda, apa mării se
retrage înainte de tsunami-ul care va înghiţi aproape 300 de mii de oameni. 

Termen-limită de cinci ani
Cercetarea teoretică durează în jur de cinci ani, termenul limită fiind stabilit de Comisia Europeană la 60 luni. El va primi cei un milion trei sute de mii de euro în tranşe, iar prima va fi în aprilie anul acesta. Institutul din Taiwan va începe să facă experimentele iar primele rezultate sunt aşteptate la sfârşitul primului an de cercetare, în 2012.

Adrian Constantin este singurul coordinator al acestui proiect, însă în banii primiţi de la comisie există fonduri alocate special pentru a invita post-doctoranzi, doctoranzi şi profesori vizitatori din America, de la Universitatea Brown, Germania, de la Universitatea Hannover Anglia, de la Universitatea Cambridge şi Franţa, de la Ecole Normale Superiore de Paris care lucrează în ecuaţii cu derviate parţiale, pentru a contribui la parte din proiectul sau. Pentru viitor, Constantin nu îşi face însă nici un calcul. "Peste cinci ani, nu ştiu ce voi face, cine ştie cum arată lucrurile, nu se poate planifica, e o periaoda destul de mare".