DEADLINE pentru criza din zona euro: cele șapte zile de foc. Ce au de făcut liderii UE
0
Franța și Germania mai au doar 7 zile să vină cu un plan "coerent" de salvare pentru moneda euro, după ce miniștrii de finanțe ai celor mai bogate economii din lume au aruncat mingea în curtea lor la ultima întâlnire G20 din Paris (14-15 octombrie).
Au mai rămas doar 7 zile până la mult-așteptatul summit european din 23 octombrie, a cărui miză este cu atât mai mare cu cât piețele financiare cer de la liderii europeni care se vor întâlni în Bruxelles un răspuns concret la criza datoriilor suverane din zona euro.
Rezultatul discuțiilor consiliului european va defini și poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta la următorul summit al G20 (grupul celor mai bogate 20 de economii din lume) de la Cannes, din 3-4 noiembrie.
Cancelarul Angela Merkel a avertizat însă că posibilitatea ca liderii europeni să vină cu o soluție salvatoare, definitivă pe 23 octombrie este doar o iluzie. „Iluziile care pun stăpânire pe noi acum, că prin acest pachet totul va fi rezolvat şi că totul se va sfârşi luni (24 octombrie) nu se vor împlini", a declarat astăzi (17 octombrie) la Berlin Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel.
În ciuda declarației lui Merkel, așteptările de la summitul european de duminică (23 octombrie) rămân foarte ridicate, iar presiunea de pe umerii liderilor europeni crește pe zi ce trece. Miniștrii de finanțe ai grupului celor mai bogate economii din lume, G20, reuniți vineri (14 octombrie) și sâmbătă (15 octombrie) la Paris au cerut Uniunii Europene să vină cu un plan concret și credibil de recapitalizare a băncilor, să decidă nivelul de implicare a sectorului privat în salvarea economiei Greciei și să mărească capacitatea fondului de urgență, în prezent în valoare de 440 de miliarde de euro, pentru a proteja alte economii care ar putea fi afectate de problemele Greciei.
Tim Geithner, secretarul trezoreriei Statelor Unite, care luna trecută era suficient de îngrijorat în privința abilității liderilor UE de a salva moneda euro încât să zboare peste Atlantic doar pentru a lua parte la discuțiile miniștrilor de finanțe ai UE reuniți în Polonia (14 septembrie), s-a declarat mai optimist de data aceasta. "Mai au mult de lucru în privința strategiei și a detaliilor, cu siguranță, dar atunci când Germania și Franța se pun de acord asupra unui plan și decid să acționeze, lucuri mărețe devin posibile," a spus Geithner.
Citește și: Săptămână decisivă pentru soarta Greciei și a zonei euro
Detaliile privind planul de salvare pe care îl vor prezenta liderii europeni nu au fost încă definite, deoarece aceștia încă așteaptă raportul definitiv, complet, al troicii (formată din Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană) privind cursul reformelor de austeritate din Grecia. Angela Merkel declara, în ultima sa vizită la Bruxelles, că trecerea de la o uniune dominată de datorii la o uniune stabilă nu se poate face "dintr-o dată". "Nu avem o baghetă magică, ne mișcăm împreună cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional (troica)," a spus Merkel. "Așteptăm raportul troicii și apoi vom lua toți pașii necesari".
1. Raportul troicii
Presiunea pe raportul troicii este foarte mare, deoarece Grecia mai are bani să supraviețuiască doar până la mijlocul lunii noiembrie. Dacă analiza experților "troica" va fi una pozitivă, Grecia va primi un împrumut de 8 miliarde de euro, necesar pentru a plăti facturile și salariile lunii octombrie, urmând ca în următoarele luni guvernul grec să primească întreaga sumă convenită în iulie anul acesta, de 109 miliarde de euro.
"Dacă nu va primi următoarea tranșă de ajutor, Grecia ar putea avea probleme mari în a plăti salariile funcționarilor publici, precum și pensiile. Ea are deja o datorie de 6 miliarde față de companii private," scrie Financial Times (FT). Pentru a-și putea plăti facturile până la următorul împrumut internațional, Atena va trebui să taie locurile de muncă a mii de muncitori din sectorul public, conform FT.
Raportul troicii este foarte important și pentru a defini noile condiții pe care Atena trebuie să le îndeplinească pentru a primi următorul împrumut, care este în acest moment crucial pentru soarta sa - și, implicit, pentru soarta mai multor economii din zona euro, care ar fi grav afectate de un posibil faliment al Greciei. Una dintre condițiile cele mai controversate care va trebui stabilită după prezentarea finală a raportului troicii este implicarea sectorului privat în eforturile de salvare a economiei grecești.
"Negociem în orice fel putem să reducem povara acestei datorii. Aceasta este marea negociere și aici avem și cea mai mare problemă," a spus Papandreou miercuri (12 octombrie), citat de Reuters.
Un scenariu posibil implică asumarea unei pierderi mai mari din partea sectorului privat. Acesta ar fi suferit, conform acordurilor anterioare, o tăiere de 21% din valoarea obligațiunilor lor grecești. Acum, spun oficiali ai zonei euro, acest procent ar urca considerabil, chiar la 30-50%.
2. Recapitalizarea băncilor
Grupul G20 a cerut liderilor europeni să prezinte la summitul din 23 octombrie și un plan "concret" de recapitalizare a băncilor europene. Între timp, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a început deja să lucreze la un raport privind situația băncilor din Europa, cu alte cuvinte, o continuare a testelor de stres efectuate în vara 2011.
Experții CE nu cunosc încă datele raportului, multe dintre informațiile privind capitalul băncilor fiind încă secrete. Ei "speră" însă că cifrele vor fi "rezonabile", argumentând că băncile sunt într-o situație mai bună acum decât erau în decembrie 2010, după ce mai multe bănci din Europa au injectat, în total, capital în valoare de peste 50 de miliard ede euro doar la începutul 2011. "Sperăm că acest proces a continuat și în restul anului," spun sursele europene.
Scenariul unei recapitalizări
Recapitalizarea ar presupune, în prima fază, căutarea unor investiții din sfera pieței private, ceea ce băncile deja au început să facă și funcționează, conform acelorași surse. Dacă nu vor putea strânge finanțare privată, băncile ar trebui să ceară ajutor guvernelor, iar dacă guvernele nu au suficient de mulți bani pentru a le oferi un împrumut, acestea ar trebui să apeleze la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară și mai apoi la instrumentul permanent, mai "flexibil" și mai"robust", mecanismul european de stabilitate. Recapitalizarea ar fi o măsură temporară, de trei până la șase luni, spun aceleași surse, deși nicio decizie nu a fost luată încă în acest sens. Această măsură ar continua să fie impusă însă până când băncile vor putea demonstra că au suficient capital și, chiar mai mult, vor putea convinge piețele că de faptul că au o bază de capital sănătoasă, mai spun sursele UE.
"Plasa de siguranță"
Băncile nu vor suferi numai o diferențiere clară în funcție de examinarea riscului pe care îl au asupra pieței, această măsură deja existând prin alte acorduri precum Basel III. Recapitalizarea propusă de CE se diferențiază de alte exerciții financiare prin faptul că va exista o plasă de siguranță pentru nivelul de expunere al băncii respective la datoriile suverane. Întrebați dacă această plasă de siguranță se adresează mai ales băncilor care au o expunere pe piața greacă și care ar fi afectate de un posibil faliment al Greciei, experții europeni au spus: "Nu vrem să menținem problem strict în curtea Greciei, aceste măsuri vizează și datoriile altor state".
Nivelul de expunere al băncilor franceze și germane la datoria suvernă a Greciei este însă suficient de mare pentru ca, spre exemplu, Franța să se teamă că ratingul de credit al țării ar fi devaluat. Recapitalizarea ar fi costisitoare. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional, aceasta s-ar ridica la 200 de miliarde de euro.
3. Mecanismul "mai robust" de stabilitate
Grupul G20 a mai cerut sâmbăta aceasta (15 octombrie) liderilor UE să creeze, până la următorul summit european de duminică (23 octombrie) să mărească capacitatea fondului de urgență (FESF) care ar permite salvarea economiilor din zona euro afectate de problemele Greciei.
Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a propus deja săptămâna trecută implementarea mai rapidă, cu un an, a mecanismului european de stabilitate (MES), un instrument financiar care ar "completa" Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), dar care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în vigoare abia la mijlocul lui 2013.
MES face însă mai mult decât să continue munca fondului de salvare temporar al UE. El are un caracter permanent, este mai flexibil, aceasta însemnând, conform unor surse europene, că "deciziile vor fi luate mai ușor", evitând, cel mai probabil, situații precum cea din Slovacia, unde parlamentul național a aprobat foarte greu schimbările aduse FESF.
ABE, în al cărei bord se va afla și Banca Centrală Europeană va lucra împreună cu autoritățile naționale de monitorizare a sistemului bancar pentru a verifica dacă băncile respectă termenele-limită impuse și au strâns suficient de mult capital înainte să înceapă să distribuie din nou obligațiuni. De asemenea, examinarea expunerii băncilor la nivelul datoriilor suverane din Europa și din țara de proveniență va fi monitorizată de ABE.
Băncile europene: restrângem creditarea
Mai multe bănci importante europene ar fi de acord mai curând să vândă active decât să ajungă să îndeplinească anumite condiţii obligatorii cerute de Uniunea Europeană pentru rate de capital mult mai mari şi ameninţă asupra unei contractări şi mai puternice a creditării şi aşa anemice în economia din zona euro, scrie Financial Times.
O astfel de abordare radicală, ce ar proveni de de la băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, ar putea fi copiată de creditori în Italia, Spania şi Germania, susţin bancherii. "De ce ar trebui să creştem capitalul la acest nivelul?", a spus şeful unei banci din zona euro. Un alt bancher de top, citat de FT, a declarat: "Este fundamental greşit să majorăm capitalul la acest moment." Companiile europene se bazează pe finanţare din partea băncilor în procent de peste 80 la sută, comparativ cu doar 30 la sută, în cazul companiilor americane.
Se încarcă comentariile...
