Experți europeni: România și Bulgaria mai au o șansă să adere anul acesta la spațiul SCHENGEN

După ce Țările de Jos și Finlanda au spus "nu" aderării României și Bulgariei la spațiul comun fără frontiere Schengen, experții europeni consideră că mai există o șansă de compromis până la sfârșitul acestui an.

Președinția poloneză, cea care și-a stabilit ca prioritate în cursul celor șase luni la cârma consiliului de miniștri ai UE să ajute România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen, vor face tot posibilul să ajungă la o decizie pe acest subiect la următorul consiliu european din 17-18 octombrie, a spus, pentru "Adevărul Europa", Yves Pascouau, expert pe probleme de afaceri interne ale UE pentru think-tank-ul European Policy Centre din Bruxelles.

"Dacă România și Bulgaria au primit un răspuns negativ din partea miniștrilor finlandez și olandez, acesta nu este definitiv - mai este timp, până la sfârșitul președinției poloneze (31 decembrie 2011) să se ia o decizie favorabilă. Discuția și procesul decizional se va muta acum între șefii de stat și guverne ai UE și problema aderării celor două țări va fi cel mai probabil pusă pe masa de discuții la următorul consiliu european," a spus Pascouau. "Cred că România și Bulgaria se pot aștepta la un răspuns pozitiv după consiliul din octombrie, pentru că președinția poloneză este foarte puternică și bine pregătită," a adăugat acesta.

Citește și: Eşec Schengen, dar am recâștigat un mare prieten. Mulțumim, Polonia!

România și Bulgaria sunt pregătite, tehnic, să intre în spațiul Schengen. Procesul care a început acum este unul politic, iar Finlanda și Țările de Jos au dubii în privința aderării celor două țări. Grija principală ar fi granița cu Grecia, care a fost criticată de mai multe ori pentru incapacitatea de a gestiona numărul de imigranți ilegali sosiți pe insulele sale, spune Pascouau. O dată cu intrarea Bulgariei ș României în spațiul comun fără frontiere, aceasta ar comunica direct cu restul statelor Schengen.

Dreptul de muncă rămâne separat de nivelul corupției

Privind posibilitatea ca liderii UE să folosească tot motivul nivelului de corupție din România și Bulgaria pentru a menține restricțiile pe piața muncii chiar și după anul 2013, când acestea ar trebuie înlăturate automat, Pascouau crede că "această legătură nu este posibilă" și că "niciun stat membru nu va merge atât de departe".

"Nu sunt deloc convins că există o legătură între rapoartele UE de monitorizare a corupției din România și Bulgaria și dreptul de muncă. Nu se pune problema, nu cred că vor exista state membre care să se lege de nivelul de corupție pentru a menține restricțiile pe piața muncii," a spus Pascouau. "Eu înțeleg însă de ce unele guverne ar spune că paza granițelor Schengen poate fi afectată de corupție - grănicerii pot fi corupți, este de înțeles," a mai spus acesta.

Legătura corupție - Schengen

În ciuda eforturilor mai multor politicieni și europarlamentari români și străini de a nu lega Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) - monitorizarea UE a reformei judiciare din România - de accesul în Schengen, eurodeputatul român Monica Macovei consideră că această legătură este "normală".

"Dar și în statele voastre există corupție! - acest mesaj trimis de mai mulți politicieni este un argument invers. Mesajul corect e cel real. Da, avem corupție. Nu că aveți și voi, despre noi vorbim acum. Vrem să o combatem, uite ce am făcut până acum, uite ce rezultate avem - pentru că avem, și uite ce ne-am planificat să facem în următoarele luni sau un an, și uite unde am nevoie de ajutor de la tine, stat membru sau în UE," spune Macovei.

Atât timp cât spațiul Schengen este unul de încredere, este "o realitate pe care trebuie să o înțelegem" că aderarea României este legată de MCV, mai spune aceasta. Macovei cere, însă, împreună cu ceilalți euro-aleși români, un calendar pentru intrarea în Schengen și este de acord cu o aderare în trepte- mai întâi maritime și aerian, iar apoi - este încă foarte neclar când și după ce criterii se va stabili acest lucru - terestru.

Decizia Țărilor de Jos de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost criticată, însă, de mai mulți europarlamentari olandezi. "Eu regret profund poziția adoptată de guvernul olandez," a declarat, pentru "Adevărul Europa", eurodeputatul Sophie in 't Veld. "Colegul meu din parlamentul olandez, Mr. Gerard Schouw, a trimis întrebări foarte critice la adresa poziției guvernului. Considerăm că România și Bulgaria ar trebui să-și grăbească eforturile de combatere a corupției, într-un mod efficient, transparent și să ajungă la situația în care autoritățile publice să fie responsabile și departe de tentația corupției. Cei care ar beneficia imediat de pe urma unor astfel de schimbări ar fi chiar cetățenii români și bulgari. Totuși, considerăm că stâlpii porții nu pot fi mutați chiar în timpul meciului. Dacă România și Bulgaria îndeplinesc condițiile, atunci ar trebui să le fie permis să adere la Schengen. Țările de Jos ar fi trebuit să spună da măcar la aderarea în trepte."

Liderul grupului PPE din Parlamentul European Joseph Daul (UMP, Franţa) a denunţat, de asemenea, vineri (22 septembrie), într-o declaraţie publică, "atitudinea populistă" a guvernelor Olandei şi Finlandei, care refuză acceptarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

"Chiar dacă România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele pentru aderarea la spaţiul Schengen, unele state abuzează de regula unanimităţii, spre consolidarea continuă a derivei interguvernamentale a Europei. Poporul român şi cel bulgar au făcut eforturi semnificative pentru a se conforma normelor comune, nu există nicio îndoială că se doreşte impunerea unor reguli noi, întârziindu-se nejustificat aderarea binemeritată", a declarat liderul PPE.