Eşec Schengen, dar am recâștigat un mare prieten. Mulțumim, Polonia!
0
Olanda şi Finlanda au blocat extinderea spaţiului Schengen, dar Polonia ne-a ajutat să obţinem o amânare a votului. Olanda şi Finlanda au fost de neînduplecat: nu vor România în Schengen pentru că nu au încredere şi sunt dispuse să mai discute subiectul în 2012.
Consiliul Miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a amânat aseară votul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în ciuda eforturilor diplomatice şi mediatice ale Poloniei, care deţine preşedinţia rotativă a UE. Un stat membru, Olanda, cu mandatul unui partid populist antieuropean, a blocat extinderea spaţiului Schengen în ciuda a 22 state membre care au acceptat aderarea parţială a României şi Bulgariei.
Concluzia tristă a polonezilor
Franţa şi Germania, extrem de rezervate şi ele de-a lungul timpului, au mers mai departe pe ce au convenit: intrăm cu graniţele aeriene şi maritime şi, după raportul pe Justiţie, din vara viitoare, şi frontierele terestre vor fi parte a UE. „Nu avem încredere", „Ne-am grăbit că v-am primit în UE", „Aderarea parţială înseamnă o promisiune",„Decizia mea este NU". Aceştia au fost termenii în care ministrul olandez pentru Imigraţie, Gerd Leers, a vorbit înainte şi după Consiliul JAI, refuzând aderarea României şi Bulgariei la Schengen. După două ore de discuţii, întâlnirea se întrerupe şi ambasadorii încep negocierile diplomatice.
După alte două ore, niciun rezultat. Ministrul polonez de externe, Jerzy Miller, preşedintele Consiliului de miniştri ai UE, anunţă primele rezultate: „Poziţia a două state membre a făcut imposibilă o soluţie, iar astăzi am ajuns la o concluzie tristă în privinţa a ceea ce înseamnă «încredere» între statele europene. Am promis României şi Bulgariei că dacă vor îndeplini toate condiţiile vor fi acceptate. Şi ştim din aprilie că aceste condiţii au fost îndeplinite. În opinia mea, încrederea înseamnă şi să-ţi ţii promisiunea, iar astăzi, această promisiune a fost încălcată", a spus Miller.
Preşedinţia poloneză încă mai speră să poată include pe agenda unui Consiliu următor chestiunea aderării celor două ţări, a adăugat, după discurs, un purtător de cuvânt al polonezilor.
Igaş, fără presă străină
Abătut, ministrul Traian Igaş şi-a făcut apariţia la conferinţa de presă, aşteptat de jurnalişti români şi străini, în sala rezervată delegaţiei României. „Ce ne facem? Nu avem traducere!", se aud şuşoteli din stafful ministerial, după ce în sală şi-au făcut apariţia şi ziarişti străini, nedoriţi de ministru la intervenţia sa. Consilierii dădeau din colţ în colţ. „Păi să stea, dar să-şi traducă singuri din limba română", găseşte soluţia un funcţionar român.
„Majoritatea statelor membre au susţinut aderarea României la spaţiul Schengen, considerând că îndeplineşte toate condiţiile. Le mulţumesc pentru susţinerea arătată. Îi mulţumesc în special ministrului Poloniei, domnul Jerzy Miller, care a făcut tot posibilul pentru ajungerea la un compromis. Am văzut feţele stânjenite ale partenerilor care s-au pronunţat împotrivă şi mi-am dat seama că primiseră mandat din partea guvernelor lor să se menţină pe această poziţie. Noi am demonstrat că suntem deschişi la compromis şi am acceptat până la urmă soluţia propusă de partenerii francezi privind o aderare în etape.
Astăzi nu a avut loc niciun vot, dar nu vă pot spune deocamdată care va fi calendarul acţiunilor viitoare. Ne vom consulta cu preşedinţia poloneză. Invităm partenerii olandezi şi finlandezi să vină să constate că îndeplinim toate condiţiile pentru aderare. Dar nu putem fi de acord cu criticile guvernului olandez privind inexistenţa statului de drept în România. Chiar oamenii de afaceri olandezi infirmă această afirmaţie, Olanda este principalul investitor străin în România. Şi nu suntem nici de acord ca grupuri politice marginale să influenţeze decizii la nivel european ale unor guverne", a spus ministrul Igaş. „La cine vă referiţi?", l-a întrebat „Adevărul Europa". „Altă întrebare, vă rog", a venit răspunsul.
"Încrederea înseamnă şi să-ţi ţii promisiunea, iar astăzi, această promisiune a fost încălcată."
Jerzy Miller
ministrul polonez de Interne
Apelul preşedintelui PE, Jerzy Buzek
La începutul lunii iunie, după ce Parlamentul European (PE) a dat un vot masiv pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, a solicitat Consiliului European să ţină seamă de votul Legislativului. „Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor.
România şi Bulgaria îndeplinesc aceste criterii, în consecinţă, nu trebuie să amânăm integrarea lor. Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European", declarat preşedintele PE, Jerzy Buzek.
Gert Leers, ministrul olandez al imigraţiei: „V-am primit mult prea repede în UE"
Ana-Maria Tolbaru
După ce a blocat aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul olandez al Imigraţiei, Gert Leers, ne-a răspuns câtorva întrebări.
„Adevărul": De ce aţi ales totuşi să respingeţi aderarea în trepte a României şi Bulgariei?
Gert Leers: Mult prea des am luat decizii pripite doar ca să rezolvăm rapid o situaţie. Când cele două ţări au aderat la UE, noi am spus că a fost prea devreme. Cred că avem dreptate şi avem nevoie să facem legătura dintre rezultatul rapoartelor MCV şi aderarea lor la Schengen, deoarece România şi Bulgaria au nevoie de mai multe îmbunătăţiri înainte de a intra în spaţiul comun fără frontiere.
Când ar fi posibil să vă revizuiţi decizia?
Aştept rezultatul raportului MCV din februarie 2012 şi apoi voi fi dispus să mai vorbesc. Următorul raport MCV va arăta cum a progresat România. Nu îmi schimb părerea până în februarie, dar sunt deschis discuţiilor.
Polonia spune că este dezamăgită că unele state şi-au încălcat promisiunea. Cum îi răspundeţi?
Este foarte legal ce am făcut, nu mi-am încălcat promisiunea. A îndeplini criteriile tehnice nu este suficient, avem nevoie să vedem mai mult conţinut. De abia astăzi trebuia să se ia o decizie politică şi eu am spus: „Nu!".
Cum vă explicaţi faptul că 22 de state membre sunt dispuse să accepte aderarea României şi Bulgariei la Schengen în trepte?
Nu cred că putem fi în siguranţă doar cu un lacăt bun la uşă. Dacă un om stă în faţa uşii şi le deshide poarta celor de care lui îi place, atunci nu putem avea încredere. Echipament, tehnologie - acestea nu sunt suficiente.
Aţi adoptat această poziţie pentru a mulţumi Partidul pentru Libertate din Olanda (populist antieuropean)?
S-a discutat acest lucru şi în Consiliu, a fost menţionat de colegii mei. Dar vreau să vă spun că nu este adevărat. Este părerea întregului guvern şi aproape a întregului Parlament. Mai mult decât orice, este o idee sprijinită de oamenii noştri, de popor. Eu cred că este mult prea simplu să dai vina pe aşa ceva. Mai degrabă ne-am concentra pe ce avem de îmbunătăţit în acest moment.
Leers şi afacerea bulgărească
Cotidianul bulgar „24 Chasa" a reluat în aceste zile un scandal în care actualul ministru olandez pentru imigraţie, Gerd Leers, cel care a blocat aderarea celor două ţări la Schengen, ar fi fost implicat în Bulgaria, în 2008. Pe vremea când era primar al oraşului olandez Maastricht, Leers ar fi negociat cu primarul oraşului bulgar Byala, de pe malul Mării Negre, să cumpere la preţuri preferenţiale două vile în schimbul influenţei sale pentru a asigura administraţiei locale obţinerea unor fonduri europene. În urma scandalului, Leers a demisionat în 2009 din funcţia de primar. Bianca Toma
Se încarcă comentariile...
