Credibilitatea zonei euro scade din nou. Revoltele paralizează Grecia

Liderii europeni mai au patru zile până la summitul european din 23 octombrie, în timpul căruia își vor prezenta planul de salvare pentru economia zonei euro. Între timp, Spania își pierde din ratingul de țară, trei bănci italiene își pierd din credibilitate și numărul de proteste și greve ajunge să paralizeze, timp de două zile, întreaga activitate economică din Grecia.

Spania pierde din ratingul de țară

Agenția de rating Moody's a declasat astăzi (19 ocombrie) ratingul de țară al Spaniei de la "Aa2" la "A1". "Nu a existat nicio rezolvare credibilă la atuala criză a datoriilor suverane și va dura mult până când zona euro va putea recâștiga încrederea piețelor prin prospectele sale de coeziune polică și creștere economică," a spus aceasta.

Știrea a venit la doar câteva zile după ce agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) a declasat (13 octombrie) ratingul de credit pe termen lung al Spaniei cu o treaptă, din cauza sistemului bancar slab, stagnării economice și a reformelor "incomplete" pentru reducerea ratei șomajului.

S & P și-a justificat joi (13 octombrie) decizia de a declasa ratingul de la "AA" la "AA-" argumentând că Spania are o rată ridicată a șomajului,o creditare restrânsă și un nivel ridicat al datoriilor în sectorul privat.

Foto (sus): Agenția de rating Moody's lovește din nou în economia zonei euro

"În ciuda semnelor de rezistenţă în performanţa economică în 2011, vedem riscuri pentru perspectivele de creştere economică din cauza şomajului ridicat, condiţiilor financiare mai stricte, nivelului încă ridicat al datoriilor din sectorul privat şi încetinirii economice a partenerilor comerciali ai Spaniei," au spus S & P într-o declaraţie.

Trei bănci italiene își pierd din credibilitate

Tot astăzi, agenția de evaluare financiară Standard & Poor's a tăiat ratingul de credit a trei bănci principale din Italia.

Monte dei Paschi di Siena a coborât de la "A-" la "B+", Banco Popolare de la "A-" la "BBB" și UBI Bank de la "A" la "A-". Mișcarea agenției de rating vine pe fondul unei crize a datoriilor suverane în zona euro și unei frici a piețelor financiare că sectorul bancar este foarte expus la aceste datorii. S&P a declarat că se așteaptă ca profitabilitatea băncilor italiene să scadă în următorii doi ani, din cauza nevoii mai mari de finanțare, volatilității piețelor și prospectelor foarte slabe de creștere economică.

Acum o lună, agenția Standard & Poor a tăiat ratingul creditului suveran al Italiei de la "A+" la "A", din cauza "datoriilor" și a "guvernării politice", ceea ce a determinat alte două agenții de rating să ia aceeași măsură.

Perspective negative

"Guvernarea fragilă a Italiei și diferențele din parlament în privința politicilor vor continua, cel mai probabil, să limiteze abilitatea guvernului de a răspunde decisiv provocărilor domestice și celor externe," spunea S&P pe 19 septembrie.

Foto (sus): Berlusconi a criticat S&P în septembrie pentru declasarea ratingului țării

S&P și-au explicat atunci decizia argumentând că prospectele de creștere economic ale Italiei sunt slabe, există impedimente politice semnificative în calea reformelor, nivelul datoriei guvernului este mare, iar programul său de consolidare fiscală nu oferă decât promisiunea unui angajament la tăieri din cheltuieli pe termen mediu. Astfel, S&P nu are crede nici că Italia își va atinge țintele fiscale promise, conform cărora aceasta ar strânge în jur de 60 de miliarde de euro în perioada 2012-2013.

Veștile despre băncile italiene și Spania vin la doar o zi după ce Moody's a avertizat Franţa că, în lipsa unor reforme care să crească încrederea în solvabilitatea sa, aceasta îşi va pierde calificativul maxim de "AAA".

"Franța și Germania au promis că vor veni cu o soluție comună pentru salvarea zonei euro la următorul summit european din 23 octombrie. Dacă zona euro nu va găsi o soluție pentru a rezolva această situație, vom vedea că rata dobânzii pe termen lung a împrumuturilor Italiei vor continua să crească, iar apoi Italiei va întâmpina probleme în se finanța," a spus Jessica Hoversen, analist financiar ar MF Global din New York, citată de agenția de știri Reuters.

Zilele intră în sac

Au mai rămas doar 4 zile până la mult-așteptatul summit european din 23 octombrie, a cărui miză este cu atât mai mare cu cât piețele financiare cer de la liderii europeni care se vor întâlni în Bruxelles un răspuns concret la criza datoriilor suverane din zona euro.

Rezultatul discuțiilor consiliului european va defini și poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta la următorul summit al G20 (grupul celor mai bogate 20 de economii din lume) de la Cannes, din 3-4 noiembrie.

Foto (sus): Nicolas Sarkozy și Angela Merkel mai au 4 zile să salveze zona euro

Cancelarul Angela Merkel a avertizat însă că posibilitatea ca liderii europeni să vină cu o soluție salvatoare, definitivă pe 23 octombrie este doar o iluzie. „Iluziile care pun stăpânire pe noi acum, că prin acest pachet totul va fi rezolvat şi că totul se va sfârşi luni (24 octombrie) nu se vor împlini", a declarat, pe 17 octombrie, la Berlin, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel.

În ciuda declarației lui Merkel, așteptările de la summitul european de duminică (23 octombrie) rămân foarte ridicate, iar presiunea de pe umerii liderilor europeni crește pe zi ce trece. Miniștrii de finanțe ai grupului celor mai bogate economii din lume, G20, reuniți vineri (14 octombrie) și sâmbătă (15 octombrie) la Paris au cerut Uniunii Europene să vină cu un plan concret și credibil de recapitalizare a băncilor, să decidă nivelul de implicare a sectorului privat în salvarea economiei Greciei și să mărească capacitatea fondului de urgență, în prezent în valoare de 440 de miliarde de euro, pentru a proteja alte economii care ar putea fi afectate de problemele Greciei.

"Indignații" protestează la Bruxelles

Între timp însă, grevele și proteste anti-austeritate și anti-capitalism au început să se împrăștie în Europa. Sâmbăta trecută (15 octombrie), mișcarea indignaților a strâns mii de protestatari la Bruxelles. "Noi suntem cei 99%", au strigat sâmbătă "indignați" sosiți din mai multe capitale ale Europei, referindu-se la faptul că ei sunt cei care plătesc în proporție de 99% efectele crizei economice "izbucnite din cauza băncilor". Conform estimărilor poliției belgiene, aceștia au fost în număr de 6,000-6,500. Conform unor declarații ale unor protestatari care au participat la revolte, numărul indignaților s-a ridicat la peste 10,000.

Foto (sus): "Indignații" europeni protestează împotriva austerității economice

Comisia Europeană (CE) a spus, de mai multe ori, în ultimele săptămână, că înțelege supărarea celor care protestează împotriva măsurilor de austeritate, dar că acestea sunt necesare, mai ales când un guvern a încălcat, în mod repetat, regulile privind deficitul bugetar.  Însă CE vrea ajute prin crearea mai multor oportunități pentru investiții, atât private și publice, cât și pan-europene. Chiar astăzi (19 octombrie), CE a propus implementarea rapidă a unui program pilot care ar investi 230 de milioane de euro în proiectele de infrrastructură deja începute și care ar genera, în schimb, investiții de 4,6 miliarde de euro, creând, astfel, și locuri de muncă.

"Mama tututor grevelor"

În timp ce Comisia Europeană așteaptă, însă, acordul Parlamentului European și al Consiliului pentru propunerea sa, numită "Conectarea Europei", Grecia se pregătește de o grevă generală de proporții atât de mari încât aproape toată activitatea economică din țară se va opri pur și simplu pentru două zile.

Ziarul grec Ta Nea descrie greva generală din Grecia anunțată pentru joi (20 octombrie) și vineri (21 octombrie) drept "mama tuturor grevelor".

Țara va intra într-un moment de stagnare pe durata protestelor, care vor fi adresate mai ales scumpirii taxelor și tăierii salariilor.

Foto (sus): Confruntări între manifestanţi şi poliţie la Atena

Sindicate pentru aproape jumătate din forţa de muncă a Greciei au declarat pentru miercuri și joi grevă generală de 48 de ore, pentru a protesta împotriva pachetului de măsuri de austeritate care urmează să fie adoptat în parlament săptămâna aceasta.

Demonstrațiile de mare amploare care vor avea loc în fața parlamentului au fost pregătite de greci prin câteva valuri de greve mai mici, cum ar cele ale gunoierilor, ale jurnaliștilor, funcționarilor sau marinarilor. Magazinele, birourile funcționarilor și până și brutăriile și-au închis porțile pentru următoarele două zile, scrie Reuters.

Ciocane, răngi, gaz lacrimogen

Peste 70,000 de protestatari umpluseră deja centrul Atenei astăzi la ora 13:43, conform unui raport al Associated Press (AP). "Deși marșul a fost inițial unul liniștit, haosul a fost dezlănțuit în fața clădirii parlamentului din Atena, după ce polițiștii au provocat mulțimea prin a încerca să o îndepărteze folosind gaz lacrimongen," scrie AP. 

Urmărește pe site-ul The Guardian protestele din Grecia minut cu minut!

Foto (sus): Gunoaiele putrezesc pe străzile Atenei, din cauza grevei generale

"În apropiere, grupuri de protestatari au rupt bucăţi de marmură de pe clădiri și au lovit cu ciocane şi răngi în bănci, spărgând geamurile. 

În oraşul Salonic, protestatarii au distrus faţadele a aproximativ 10 magazine, care "sfidau greva pentru că rămăseseră deschise", precum şi fațadele a cinci bănci şi bancomate. Poliţia a folosit cu gaze lacrimogene şi a aruncat cu grenade paralizante."

Citește și: VIDEO Inevitabilul s-a produs: Confruntări între manifestanţi şi poliţie la Atena