UPDATE Ce a vrut şi ce a obţinut MRU la Bruxelles

Mihai Răzvan Ungureanu

Un Consiliu European Extraordinar ca o nouă presiune pe Schengen, lobby pentru ajutor tehnic pentru ca România să poată cheltui mai repede şi mai bine fondurile europene pe care riscă să le piardă, aşteptări legate de încetarea monitorizării pe Justiţie în cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV).

Acestea au fost temele forte cu care premierul Mihai Răzvan Ungureanu fost la Bruxelles în prima sa vizită oficială.

Tema 1: Supărarea Schengen şi convocarea unui Consiliul Extraordinar

A plecat de la Bucureşti cu ideea convocării unui Consiliu European extraordinar pe Schengen  şi, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a ajuns „la o formulare pozitivă şi mai largă", în care să intre multe alte teme care ţin de conţinutul ideii de Europa, libertatea de mişcare, participarea onestă la o Europă care să reprezinte interesele tuturor statelor membre şi care să nu se restrângă la voci parohiale şi limitate de calendare electorale politice interne, a precizat premierul. Şi totuşi, ce a obţinut? „Aşteptăm luna septembrie, Consiliul JAI, ca să avem o dată deja, un calendar clar, definitiv fixat al aderării noastre la Schengen", a precizat Ungureanu. Acest "orizont de aşteptare" fusese deja fixat la ultimul summit european de la Bruxelles care a avut loc la începutul lunii martie şi a fost singura concesie pe care Olanda a vrut să o facă pe această temă. Vezi detalii aici 

Ungureanu după întâlnirea cu Herman Van Rompuy

"Probabil că ştiţi că există o preocupare referitoare la modul în care politicile europene pot fi puse sub semnul întrebării, la nivelul executivelor naţionale ale statelor membre, la nivelul parlamentelor naţionale, de expresia politică a xenofobiei, a parohialismului politic, de atitudini antidemocratice, într-un cuvânt, de atitudini antieuropene" .

"Atât domnul preşedinte cât şi eu considerăm că este nevoie de o dezbatere care, tehnic - şi aceasta, evident, este problema asupra căreia nu mă voi pronunţa - care, tehnic, poate fi legată de lucrările unui Consiliu European. Este nevoie de o dezbatere în interiorul acestui for, antrenând factorii politici de înaltă decizie asupra valorii ideii europene şi asupra modului în care ne raportăm la aceasta, într-un context care are scăderile şi creşterile sale, o dinamică accentuată şi politică, şi economică, şi culturală".

Tema 2: Monitorizarea României pe Justiţie

 Încetarea evaluării României pe justiţie sub Mecanismul pentru Cooperarea şi Verificare a fost o idee lansată de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, după o întâlnire la Bruxelles pe această temă, în urmă cu o săptămână. Vezi detalii aici. Premierul Ungureanu nu a mai fost atât de tranşant, ci a înlocuit ideea cu „speranţa unui raport eminamente pozitiv", în vara acestui an. 

„Ştim foarte bine, de fapt, ce avem de făcut, în coordonatele MCV-ului, pentru că este o optică naţională,  dar, în acelaşi timp, o prioritate de guvernare este elementul principal, motorul principal al reformei în sistemul juridic. Dorim ca raportul din vară să fie unul eminamente pozitiv. Este şi un angajament, este şi o chestiune de guvernanţă consistentă", a mai declarat premierul. 

Câteva ore mai târziu, după întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, speranţele încetării monitorizării pe justiţie au fost mai temperate. Executivul de la Bruxelles vrea, întradevăr, să facă, odată cu raportul din această vară o evaluare totată a mecanismului şi, implicit, a progreselor făcute de România şi Bulgaria de la aderarea la UE. Este însă prematur să vorbim despre încheierea MCV

"E prematur să vorbim despre înlocuirea sau terminarea MCV. Reformele sistemului judiciar trebuie să fie sustenabile şi ireversibile. Nu avem nevoie doar de angajamentul Guvernului, ci şi de cel al Parlamentului şi al sistemului judiciar", a precizat preşedintele Comisiei Europene.

Tema 3: Fondurile europene - performanţa "dureroasă" a României

Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso a declarat joi, după întâlnirea pe care a avut-o cu premierul României, Mihai Răzvan Ungureanu, că rata de abosrbţie a României pe fondurile structurale este "dureros" de scăzută şi a vorbit despre blocajele administrative ca principala piedică în accesarea fondurilor UE. Citeşte care sunt principalele provocări ale Bucureştiului pentru cheltuirea fondurilor UE şi cum poate fi asistat de Bruxelles.