Cazul Vadim Tudor: cum sunt plătiţi euro-aleşii şi asistenţii lor
0Este posibil ca un europarlamentar să-şi înşuşească banii asistentului? Teoretic da, însă aceasta ar presupune falsuri grosolane şi uşor de descoperit. Dacă cele relatate de fostul asistent al europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor ar fi adevărate, ne-am afla în faţa unui al doilea „caz Severin”.
În 2009, Parlamentul a decis schimbarea regulilor tocmai pentru a evita situaţi de genul celei reclamate de Marin Cezar Cătălin. Surse parlamentare declară pentru „Adevărul Europa" că un scenariu de tipul celui expus de Marin Cezar Cătălin este, teoretic, posibil, însă presupune riscuri foarte mari, atât pentru europarlamentar cât şi pentru asistent. Fostul asistent Cezar Cătălin Marin susţine că este vorba de o sumă de aproximativ 40 de mii de euro, care a intrat în buzunarele europarlamentarului, despre care mai afirmă că i-ar fi falsificat semnătura pe contractele de angajare. Corneliu Vadim Tudor a negat toate acuzaţiile.
Citiţi şi:
Fostul asistent a lui Vadim Tudor susţine că "tribunul" l-a păcălit cu 40.000 de euro
Asistenţii europarlamentarilor, atât cei de la Bruxelles cât şi cei de la cabinetele din statul de origine sunt selectaţi direct de europarlamentar, acesta putând să organizeze concurs sau să-şi aleagă direct colaboratorii. Ambele variante sunt folosite în Parlamentul European. Numărul colaboratorilor este lăsat la latitudinea alesului. De asemenea, salariile asistenţilor sunt stabilite de europarlamentar, în limita bugetului de 19.709 euro pe lună, care cuprinde şi cheltuielile de funcţionare a cabinetului.
Odată însă ce au fost selectaţi şi li s-a fixat salariul, asistenţii sunt asimilaţi funcţionarilor. Ei semnează un contract de muncă direct cu Parlamentul European şi nu cu europarlamentarul. „Nu poţi semna contractul fără a avea dovada existenţei contului bancar în care urmează să-ţi fie virat salariul", afirmă un asistent parlamentar.
„Ar fi un şir de falsuri grosolane"
Este posibil atunci ca un europarlamentar să-şi însuşească sume de bani, în numele asistentului său, din contul acestuia? „Teoretic, da. Însă riscurile sunt enorme, pentru euorparlamentar şi pentru asistent", spun surse din parlamentul European. Practic, un asemenea scenariu ar presupune o înţelegere între cei doi, prin care europarlamentarul să poată avea acces la contul asistentului. Desigur, ar mai fi posibilă falsificarea semnăturilor asistentului, de la un cap la altul. „Dacă europarlamentarul semnează contractul în fals, în locul asistentului, aceasta ar trebui să se întâmple şi la bancă, pentru deschiderea contului. Ar fi un şir de falsuri grosolane, care până la urmă s-ar vedea şi ar avea consecinţe foarte grave", spune un asistent parlamentar.
Dacă faptele expuse de Marin Cezar Cătălin s-ar verifica, România s-ar găsi în faţa unui scandal de proporţii asemănătoare cu cel al eurodeputatului Adrian Severin. Consecinţele ar fi cu atât mai grave cu cât Parlamentul European însuşi se află deja în vizorul presei şi al opiniei publice. Până la finele actualei sesiuni sunt aşteptate concluziile comisiei conduse de preşedintele Jerzy Buzek, care trebuie să propună noi reguli de conduită pentru europarlamentari, în urma scandalului „mită pentru amendamente".
Nereguli financiare cu „vechime"
Regulile de plată pentru asistenţii europarlamentarilor nu au fost dintotdeauna aşa. Acestea s-au înăsprit şi angajarea asistenţilor a trecut sub controlul Parlamentului, după celebrul raport din 2008 al lui Robert Galvin, şeful compartimentului de audit al PE. Raportul semnala nereguli foarte grave în activitatea asistenţilor.
De exemplu, pentru multe contracte - peste 60 la sută dintre cele cercetate - europarlamentarii nu au putut prezenta documentaţia necesară. Au fost acordate bonusuri pentru asistenţi, în unele cazuri, de aproape 20 de ori mai mari decât salariile. De asemenea, au fost descoperite cazuri în care banii alocaţi, teoretic, asistenţilor, ajungeau, de fapt, la partidele care îi propulsaseră pe europarlamentari. Au fost, de asemenea, cazuri în care pe listele de plată ale europarlamentarilor figurau persoane despre care se crede că sunt rude ale acestora.
Parlamentul European s-a angajat să facă public cât mai curând Raportul Galvin.
Iniţial, în ianuarie 2009, Parlamentul secretizase documentul, imediat după ce acesta a fost finalizat. Însă o decizie a Tribunalului General al UE, din 7 iunie 2011, a stabilit că raportul trebuie pus la dispoziţia oricărei persoane care îl solicită. Parlamentul European nu a făcut apel la această hotărâre a tribunalului. Mai mult, preşedintele Jerzy Buzek a declarat că tocmai acest raport, care se referă la fapte petrecute în perioada 2004-2006, a determinat schimbarea modalităţii de plată a asistenţilor, în 2009. „Suntem mulţumiţi că neregulile semnalate au fost remediate", a declarat preşedintele Parlamentului European. Corneliu Vadim Tudor a fost ales pe listele Parlamentului European la scrutinul din iunie 2009 şi şi-a început activitatea sub noile reguli de plată pentru asistenţi.
Preşedintele PE poate răspunde în 30 de zile
Cabinetul preşedintelui Parlamentului European nu a primit nicio plângere din partea lui Marin Cezar Cătălin, asistentul parlamentar care îl acuză pe europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor (independent) că i-ar fi luat 40.000 de euro. Oricum, o cerere de acest fel, venită din partea unui fost asistent, este trecută la capitolul „scrisori din partea cetăţenilor", iar termenul pentru răspuns este de 30 de zile, ne-au declarat surse din cabinetul preşedintelui.
Cât primeşte un europarlamentar
Salariu net: 6.200,72 euro/lună.
Indemnizaţia pentru cheltuieli generale: 4229 euro/lună, este redusă la jumătate în cazul deputaţilor lipsesc nejustificat la jumătate din şedinţele plenare pe parcursul unui an, cazul lui Becali
Cheltuieli de deplasare. Se decontează costul biletelor pentru participarea la lucrările Parlamentului European, după prezentarea chitanțelor, în limita costului unui bilet de avion la clasa business, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,50 EUR pe kilometru pentru călătoria cu mașina.
Indeminzaţia anuală de călătorie: cel mult 4.243 euro/an: Deputații trebuie să călătorească în afara statului de origine pentru îndeplinirea sarcinilor lor, dar în alte scopuri decât reuniunile oficiale.
Indeminzaţia de şedere. Sumă forfetară de 304 euro pentru fiecare zi de participare la reuniunile oficiale. Nu se acordă în caz de absenţă. Se mai acordă 152 euro pe zi, împreună cu cheltuielile pentru cazare și mic dejun, pentru participarea la reuniunile organizate în afara UE.
Bugetul pentru cabinet, 19.709 de euro/lună. Banii se folosesc pentru plata staff-ului europarlamentarului şi cheltuielile de funcţionare a cabinetului.
40.000 de euro este suma care ar fi intrat ilegal în buzunarul lui Vadim, potrivit declaraţiilor fostului său asistent
Se încarcă comentariile...
