Ridzi şi Păsat trag în jos raportul pe justiţie
0Voturile Parlamentului României care nu au permis percheziţia informatică în cazul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi şi nici arestarea deputatului PDL Dan Păsat sunt sancţionate de UE. Anchetele în cazurile de corupţie sunt convingătoare, dar dosarele importante nu înregistrează evoluţii în instanţă, arată Comisia Europeană în raportul prezentat la Bruxelles.
La şase luni după cel mai critic raport pe Justiţie pe care l-a avut din partea UE, România primeşte multe remarci pozitive, în special pe progrese legate de legislaţia în domeniul judiciar.
Mai citeşte şi:
Judecarea cazurilor de mare corupţie nu a avansat în ultimele şase luni, Parlamentul a tăiat bugetul ANI şi nu a permis anchete complete în cazurile fostului ministru PDL al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi al deputatului PDL Dan Păsat sunt principalele reproşuri ale experţilor europeni. De altfel, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a catalogat voturile date în Parlament în cazurile Ridzi şi Păsat drept "două sincope" care vor rămâne "ireparabile", fără de care raportul de ţară pe Justiţie dat publicităţii de Comisia Europeană ar fi fost mai bun.
„Sunt anumite lucruri care rămân ireparabile, dar aici se pune problema de principiu în ceea ce priveşte abordarea fenomenului din Parlament. Trebuie să se producă o schimbare de mentalitate şi de optică şi acest lucru poate să rezulte nu numai cu ocazia unor cazuri concrete, ci şi prin luarea unor poziţii publice, a unor declaraţii publice şi din schimbarea abordărilor concrete dacă se mai pune problema unor cereri similare. Este important să învăţăm din aceste două sincope, fără de care raportul ar fi fost şi mai bun", a spus Predoiu. „Într-o anchetă în curs privind un caz de suspiciune de acte de corupţie care priveşte un membru al Parlamentului, Parlamentul nu a aprobat solicitarea Parchetului de arestare preventivă," scrie raportul.
Analiza pe corupţie
Experţii europeni au remarcat rezultatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi faptul că numărul hotărârilor de condamnare, precum şi al sentinţelor de pedepse cu închisoarea a crescut în 2010. Raportul Comisiei Europene remarcă trimiterea în judecată a unui membru al Parlamentului European - referindu-se la dosarele „Valiza" şi „Schimbul de terenuri cu MApN" în care Gigi Becali a fost deferit Justiţiei - a trei foşti miniştri - Tudor Chiuariu (Justiţie), Victor Babiuc (Apărare) şi Zolt Nagy (Telecomunicaţii), a doi secretari de stat şi a mai multor magistraţi.
Laude pentru legislaţie
Unul dintre cele mai importante progrese remarcate în raport se referă la amendarea legii Curţii Constituţionale care a determinat scurtarea proceselor privind cazurile de corupţie, odată ce ridicarea excepţiilor de constituţionalitate nu mai duceau la suspendarea procesului. Conform experţilor, un alt punct important îl reprezintă Legea ANI şi posibilitatea confiscării averilor nejustificate. „Totuşi, în aceeaşi perioadă, chiar dacă autorităţile au continuat să îmbunătăţească funcţionarea sistemului judiciar şi cadrul juridic, Parlamentul a decis reduceri bugetare importante în ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate din cauza constrâgerilor bugetare generale", menţionează raportul preliminar pe Justiţie. Acesta punctează şi adoptarea legii micii reforme în Justiţie care are ca efect scurtarea perioadelor de judecată şi simplifică procedura de unificare a sentinţelor.
Operaţiunea vămi curate
A fost remarcat şi faptul că procurorii DNA au efectuat anchete penale privind poliţiştii de frontieră şi vameşii care au dus la operaţiuni anticorupţie de mari proporţii la frontieră, operaţiuni care s-au concretizat cu numeroase arestări. "Este foarte important să se furnizeze resursele umane pentru a ocupa posturile vacante în perioada în care se desfăşoară procedurile judiciare care urmează acestor arestări", se arată în raport. Comisia Europeană va prezenta un raport final în vara lui 2011.
Ce mai are România de făcut
- Aplicarea celor patru noi coduri - penal şi civil plus codurile de procedură aferente.
- Analiza întârzierilor specifice a cauzelor de corupţie la nivel înalt.
- Capacitatea Institutului Naţional al magistraturii trebuie sporită.
- Rezolvarea problemelor legate de legalitatea mandatelor mai multor membri ai CSM care a fost contestată.
- Legislaţie pentru clasificarea şi aplicarea sancţiunilor pentru magistraţi în cazul abaterilor disciplinare.
- Baza de date cu jurisprudenţa instanţelor trebuie să fie accesibilă.
Bulgaria: insuficient
Bulgaria a făcut progrese pentru a-şi reforma sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei, dar eforturile sale rămân insuficiente, potrivit raportului publicat ieri de Comisia Europeană. CE consideră că este necesară „o reformare în profunzime a aparatului judiciar şi poliţiei". Sofia mai trebuie să „se concentreze pe adoptarea unei legi eficiente privind confiscarea averilor, pe înfiinţarea unei autorităţi responsabile cu identificarea şi sancţionarea conflictelor de interese şi pe combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate", se mai arată în document.
Controversata monitorizare a Justiţiei
Dacian Cioloş şi Adrian Severin Foto: Adevărul
Comisarul european Dacian Cioloş apreciază că raportului României pe Justiţie „notează progrese semnificative" în legătură cu obiectivele pe care le au România şi Comisia Europeană: reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că este nevoie în contiunare de schimbări şi că „e o chestiune de demnitate naţională ca monitorizarea pe Justiţie să nu mai fie necesară". În acelaşi timp, părerile europarlamentarilor şi ale societăţii civile sunt împărţite. Ultimii au susţinut că fără presiunea Comisiei Europene anchetele anticorupţie nu ar fi înregistrat rezultate, aleşi din Parlamentul European susţin că Mecanismul de Verificare şi Cooperare nu este eficient şi trebuie eliminat.
„Noi nu spunem că în România nu este corupţie. Noi spunem că acest mecanism nu a făcut nimic pentru a rezolva problema corupţiei. El doar a oferit, eventual, tot felul de argumente pentru a se da decizii care nu răspund nevoilor Justiţiei în România", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Adrian Severin.
Responsabilitate neasumată
Democrat-liberalii au evitat să-şi asume răspunderea pentru menţionarea în Raportul CE a cazurilor Ridzi şi Păsat. Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, a aruncat responsabilitatea „întregii clase politice", spunând: „Nu poţi să le ceri celor de la Bruxelles să aibă încredere în clasa politică atâta vreme cât există partide politice care protestează şi susţin persoane cercetate în dosare de corupţie". Deputatul Daniel Oajdea a găsit alţi vinovaţi: Parlamentul în cazul Ridzi pentru că nu a permis Parchetului accesul la probe şi Parchetul în cazul Păsat fiindcă nu a înaintat cazul în instanţă pentru a fi judecat.
Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, a admis că Raportul CE reprezintă „o bilă neagră pentru PDL", dar a adăugat că are aceeaşi semnificaţie „pentru Parlament în ansamblu". În schimb, Opoziţia a profitat de Raport ca să-i acuze încă o dată pe democrat-liberali că i-au susţinut pe Ridzi şi Păsat.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a afirmat că documentul „arată că nu Parlamentul este cel care face zid în jurul marilor corupţi şi care se opune înfăptuirii justiţiei, ci face trimitere directă la reprezentanţii PDL şi ai majorităţii de guvernământ". Liderul PSD, Victor Ponta, a recomandat să nu fie pus semnul egalităţii între Parlament şi PDL. „La Ridzi, noi am votat pentru încuviinţarea percheziţiei şi am fost minoritari, la Păsat am stat frumos în bănci şi s-au încurcat singuri. Să nu se confunde PDL cu Parlamentul. PDL îi apără pe Păsat şi Ridzi", a declarat şeful social-democraţilor. ;Alina Voaideş
Se încarcă comentariile...
