UPDATE: România la raportul pe justiţie: Atenţie la cine va ocupa posturile după operaţiunile anti-corupţie din vămi
0Judecarea dosarelor de marea corupţie, felul în care Parlamentul României s-a poziţionat în contiunarea cercetării penale în cazurile unor politicieni şi scăderea bugetului ANI sunt principalele critici ale Comisiei Europene în raportul preliminar pe justiţie prezentat astăzi, la Bruxelles.
Raportul remarcă faptul că procurorii DNA au efectuat anchete penale privind poliţiştii de frontieră şi vameşii care au dus la operaţiuni anticorupţie de mari proporţii la frontier, operaţiuni care s-au concretizat cu numeroase arestări. “Este foarte important să se furnizeze resursele umane pentru a ocupa posturile vacante în perioada în care se desfăşoară procedurile judiciare care urmează acestor arestări”, se arată în raport.
Criticile din raport
După recomandările Comisiei din vara anului trecut, România şi-a întărit legislaţia pentru a asigura funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. "Totuşi, în aceeaşi perioadă, chiar dacă autorităţile au continuat să îmbunătăţească funcţionarea sistemului judiciar şi cadrul juridic, Parlamentul a decis reduceri bugetare importante în ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate din cauza constrâgerilor bugetare generale", menţionează raportul preliminar pe justiţie.
Evaluarea Comisiei Europene menţionează şi faptul că Parlamentul
României a împiedicat urmărirea unor acuzaţii de corupţie aduse de un
fost ministru.
Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au fost umbrite de
contestarea lor în justiţie care a dus ulterior la anularea, de către
Curtea Constituţională, a desemnării a patru din membrii Consiliului, au
mai spus experţii europeni.
În judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt "nu s-au înregistrat evoluţii importante în instanţă de la ultima evaluare", mai arată raportul Comisiei Europene.
România a făcut progrese de la ultimul raport
Ultimul raport interimar al Comisiei Europene, în cadrul Mecanimsului pentru Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie este, în linii generale,
pozitiv. Comisia apreciază că România a progresat în
reformele justiţiei şi a urmat majoritatea recomandărilor făcute de
oficialii europeni după ultima evaluare.
România a adoptat "Legea Micii Reforme pe Justiţie" - care ajută la rezolvarea mai rapidă a cazurilor juridice, a amendat legea curţii constituţionale şi a continuat să implementeze noi articole codurilor civile şi criminale existente, însă nu înainte de a testa eficacitatea lor.
"În ultimele şase luni, DNA şi-a menţinut recordul convingător la investigarea cazurilor anti-corupţie," scrie raportul. În acest timp, a crescut numărul de condamnări nedefinitive şi sentinţe disuasive şi s-a început implementarea unor strategii anti-corupţie.
Astfel, activitatea DNA, implementarea noilor coduri – penal şi civil, legea ANI, amendamentele privind Curtea Constituţională sunt aspecte la care raportul preliminar pe justiţie al României înregistrează progrese.
Ce mai are de făcut România
Răspunsul "constructiv" al României la recomadările Comisiei trebuie,
însă, fructificat. Pentru a consolida acest avânt de reforme, România
trebuie în continuare să să pregătească noi coduri de lege şi să
verifice dacă sistemul judiciar este suficient de pregătit pentru
eventualele schimbări. Golurile sistemului judiciar ar fi în
"repeziciunea" cu care se rezolvă cazurile, calitatea felului în care
operează şi coerentă proceselor legislative.
"Până la următoarea analiză a Comisiei în vara 2011, România ar trebui să se concentreze pe lansarea unei examinări independente a sistemului judiciar, reformarea sistemului de disciplinare pentru magistraţi, rezolvarea cât mai rapidă a proceselor de corupţie la nivel înalt şi consolidarea generală a politicii anti-corupţie," scrie raportul.
Anul trecut, cel mai critic raport pe justiţie
În vara anului trecut, România a avut cel mai critic raport pe justiţie de când se află sub monitorizarea Comisiei Europene. Acesta s-a referit în special la lipsa de progrese pe judecarea dosarelor de corupţie la nivel înalt. în special dosarele în care au fost implicaţi membri ai Guvernului sau Parlamentului şi pentru care nu s-a dat nicio decizie în instanţă.
Care sunt obiectivele pe care România le are de îndeplinit, în privinţa justiţie, sub monitorizarea Comisiei Europeane:
1. Asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă și de procedură penală.
2. Înființarea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu.
3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special la nivelul administrației locale.