Soldat în slujba lui Mladici: „Nu ştiu în câţi oameni am tras“
0
Mladen Galovici (43 de ani) este unul dintre sârbii care au luptat la începutul anilor ’90 împotriva croaţilor. Mulţi dintre ei îi fuseseră prieteni până la izbucnirea războiului. „În război nu faci socoteli, dar, dacă nu-i omori tu, te omoară ei pe tine“, spune Mladen Galovici, fost soldat în armata federală din Iugoslavia.
Arestarea lui Ratko Mladici a readus în prim-plan ura dintre sârbi şi croaţi care a dus la un război sângeros. Unul dintre cei care nu au ezitat să pună mâna pe armă este Mladen Galovici, un sârb care locuia într-un orăşel croat aflat la 20 de kilometri de graniţa cu Serbia. Avea aproape 24 de ani în 1991 şi a intrat în război când sârbii din jurul Osijek-ului s-au organizat pentru a se apăra, după cum susţine el.
„Oamenii lui Arkan au făcut mult rău"
„La început au fost şicane şi provocări. După care au început omorurile. În oraş, oamenii erau amestecaţi: ba sârbi, ba croaţi. Satele din jur erau însă populate de sârbi. Fiecare om care a avut un pistol, o armă a venit să facă baricade. Eram provocaţi mereu, veneau croaţii, trăgeau şi plecau. Într-un final au sosit căştile albastre şi ne-au dezarmat", a povestit Mladen. Bărbatul vorbeşte cumpătat despre războiul din fosta Iugoslavie şi recunoaşte că sârbii combatanţi nu au fost sfinţi, ci din contră.
„Armatele paramilitare erau de necontrolat. Intrau, omorau, furau. Aşa făceau şi oamenii lui Arkan. Tot el a pornit bătălia dintre suporteri la meciul Hajduc Split - Steaua Roşie, care a fost prima scânteie a războiului. Cu siguranţă, ei au făcut mult rău. Au furat tot pe unde treceau, chiar şi din fabrici, iar armata lor era numeroasă, între 2.000 şi 10.000 de oameni, în funcţie de zonă", a precizat fostul soldat. Când au preluat controlul cei de la Naţiunile Unite, sârbul a decis să plece la Sarajevo, unde a continuat lupta pe baricade, cu Kalaşnikovul pe umăr, dar ca voluntar. „A fost haos total acolo. Am stat doar şase luni, a fost urât. Au intrat cu tancul în casa noastră. Foarte mult s-a tras cu puşti cu lunete", a explicat Galovici.
Dragostea pentru Mladici
Unul dintre motivele care l-au mânat în luptă a fost şi entuziasmul insuflat de Ratko Mladici soldaţilor. Deşi nu l-a cunoscut personal pe comandantul în al cărui serviciu lupta, Galovici spune că nu era militar care să nu vorbească respectuos şi cu mândrie despre Mladici. „Efectiv îl iubeam. A fost eroul nostru naţional. Nu a făcut avere din război, ci a luptat pentru popor. Este cel mai mare om pentru sârbi, nu ştiu să dau un exemplu identic pentru România. A fost un general adevărat şi de mare onoare. Spre deosebire de opinia publică internaţională, noi ,sârbii, ştim ce făcea şi ce fel de om era. Nici vorbă să fi comandat crime împotriva populaţiei musulmane. Nu putea cere aşa ceva. El este un erou", a precizat bărbatul.
Vezi galerie foto cu generalul Ratko Mladici
Perioada aceea a fost întunecată pentru sârb. Nu poate spune câţi oameni au căzut sub gloanţele sale, pentru că nu a vrut niciodată să numere. „Când tragi de la distanţă, nici nu vezi dacă ai omorât pe cineva. Pur şi simplu tragi către cei care stau de partea cealaltă a baricadei să nu ajungă la tine. Poţi să vezi că ai ucis pe cineva dacă tragi cu luneta sau la o execuţie. În rest, nu. Nu ştiu dacă am omorât pe cineva, şi nici câţi, dar în război nu faci socoteli. Dacă nu-i omori tu, te omoară ei pe tine ", a mai declarat Galovici.
Părinţii sârbului au avut însă de suferit în tot acest timp. „Au vrut să-i execute după ce am plecat pentru că ştiau cine am fost. Osijek era împărţit în două: jumătate sârbi, jumătate croaţi. Până la urmă au fost salvaţi", a mai spus bărbatul.
Cum a reuşit să fugă în serbia
Toate acestea l-au făcut să-şi dea seama că „acasă" nu mai există. „După jumătate de an de război mi-am dat seama că nu am ce căuta la Sarajevo. M-am dus ca voluntar, dar nu apăram zona mea, aşa că am decis să plec la Belgrad", a precizat bărbatul. Astfel, în 1992 a reuşit să fugă în Serbia. Nu fără peripeţii. Biletul de salvare a fost o legitimaţie de la CNN, un prieten cu relaţii şi o maşină cu o gaură în parbriz.
După doi ani a ajuns la Timişoara, unde a început o viaţă nouă. Şi-a deschis un restaurant cu specific sârbesc şi nu se poate plânge de cum îi merg afacerile. Acasă nu mai vrea să se întoarcă, mai ales că relaţia dintre croaţii şi sârbii din Osijek a rămas tensionată chiar şi la aproape 20 ani de la izbucnirea război. „Croaţii sunt naţionalişti. Nu se poate relua prietenia cu ei. Am fost naş la un prieten croat, dar apoi toţi s-au luat de el că m-a ales pe mine", a mai afirmat Mladen Galovici.
La aflarea veştii că Ratko Mladici a fost arestat, primul sentiment a lui Mladen Galovici a fost mila. „Primul cuvânt pe care l-am spus a fost «săracul». Mi-a părut rău. Ştiam că e bătrân, că e bolnav. Sârbii au fost forţaţi să-l dea. Erau oarecum şantajaţi. Mă gândeam că poate e mai bine pentru ţară", a conchis Mladen Galovici.
Mladen Galovici (al doiea din dreapta) a făcut parte din staful echipa de baschet BCM Elba, care a câștigat Cupa României
Amintiri din viaţa de dinainte de război
Mladen Galovici s-a născut în Croaţia, la Osijek. A practicat baschetul de la vârsta de 13 ani, dar s-a lăsat după juniorat pentru a se apuca de afaceri. La nici 20 de ani avea pe mâini cea mai celebră discotecă din Osijek, Tufa. Cursul vieţii lui Mladen Galovici s-a schimbat după ce a început războiul în fosta Iugoslavie. „Aveam câştiguri de 15.000-20.000 de euro pe seară. Izbucnirea războiului a schimbat însă totul. Cu mulţi croaţi am rămas prieten, dar alţii s-au supărat. Până la război nu au existat probleme, nu interesa pe nimeni ce naţionalitate ai sau cum îţi faci cruce", a declarat Mladen Galovici.
"Sârbii au fost forţaţi să-l dea pe Ratko Mladici. Erau oarecum şantajaţi. Mă gândeam că poate e mai bine pentru ţară."
Mladen Galovici
fost luptător în armata iugoslavă
"Armatele paramilitare erau de necontrolat. Intrau, omorau, furau."
Mladen Galovici
fost luptător în armata iugoslavă
Tigrii lui Arkan
Liderul formaţiunii paramilitare din Bosnia, Zeljko Raznatovici, cunoscut sub numele Arkan, a fost pe lista celor mai căutaţi oameni de către Interpol în anii '70-'80. A strâns peste 20.000 de oameni care au luptat sub comanda lui, cunoscuţi ca Tigrii lui Arkan. A fost acuzat de crime de război, dar a fost asasinat în anul 2000, înainte de proces.
Românul care a vorbit cu Mladici
Citește aici întreaga poveste întâlnirii dintre timișoreanului Raico Cornea și Ratko Mladici
Timişoreanul Raico Cornea este singurul jurnalist român care a avut ocazia să vorbească cu Ratko Mladici. Evenimentul a avut loc în 1993, când a făcut parte dintr-o delegaţie la un festival internaţional de poezie, care a avut loc lângă Banja Luka. „În viaţa mea nu am văzut un om mai idolatrizat. Toată activitatea s-a oprit. Ospătarii au rămas cu supa în mână. Mladici s-a aşezat cu noi la masă. Am stat trei ore cu el", a povestit Cornea.
Acuzele aduse lui Ratko Mladici
Fostul lider militar al sârbilor din Bosnia este acuzat că a fost unul dintre principalii artizani ai unei „acţiuni criminale comune", alături de fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, arestat în 2008. Cei doi voiau, potrivit Mediafax, să „alunge definitiv musulmanii şi croaţii din Bosnia". Ratko Mladici riscă închisoarea pe viaţă, fiind de două ori acuzat de genocid, precum şi de persecuţie, exterminare, omucidere, deportare, acte inumane, acte de violenţă, atacuri ilegale împotriva unor civili şi luare de ostatici, care constituie cinci crime împotriva umanităţii şi patru crime de război, potrivit actului de acuzare modificat.
- Srebreniţa. Liderul sârb este acuzat pentru genocidul de la Srebreniţa din iulie 1995, în cursul căruia 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost executaţi în şase zile, masacrul cel mai grav comis în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
- Alte localităţi din Bosnia. El este acuzat de genocid, persecuţie, exterminare, omucidere, deportări şi acte inumane în numeroase municipalităţi din Bosnia, unde oamenii săi au ucis, violat, torturat, deţinut şi alungat mii de musulmani şi de croaţi.
- Asediul de la Sarajevo. Mladici trebuie să răspundă pentru asediul asupra oraşului Sarajevo, care a durat 44 de luni începând din mai 1992, în cursul căruia 10.000 de civili au fost ucişi, de tirurile de mortier trase din zonele înalte din jurul oraşului sau de lunetişti.
- Luare de ostatici. Fostul şef al armatei este acuzat că a luat ostatici 200 de militari ai ONU între 26 mai şi 2 iunie 1995. Ei au fost ţinuţi în posturi strategice ale teritoriilor cucerite, pentru a împiedica orice bombardament al NATO împotriva forţelor armate sârbe din Bosnia.
Se încarcă comentariile...
