Suedia şi Danemarca, vânate de studenţi

Aproximativ 7.000 de liceeni şi studenţi au vizitat în weekend Târgul de Universităţi Internaţionale din Bucureşti. Cele mai cunoscute universităţi prezente la târg sunt Harvard, Oxford, Princeton sau King’s College London.

„Am şanse să fiu admis la doctorat dacă nu găsesc finanţare? Care ar fi taxele?", o întreabă un absolvent de facultate pe reprezentanta standului Universităţii Vrije din Bruxelles.

Citiţi şi:

Şcolile de top din Europa şi S.U.A recrutează studenţi din Bucureşti

„Da, numai că trebuie să dovedeşti că ai din ce te întreţine. Taxa pentru primul an este în jur de 260 de euro pe an, iar pentru anii următori, câte 80 de euro, urmând ca în anul când se susţine teza de doctorat, să plăteşti alţi 260 de euro", îi răspunde Diana Rabulea absolventului care vrea să urmeze un doctorat în Psihologie organizaţională.

Fără taxe de şcolarizare

Liceeni, studenţi sau profesionişti au venit în weekend la Târgul de Universităţi Internaţionale din Bucureşti pentru a primi răspunsuri despre programele educaţionale din străinătate direct de la reprezentanţii instituţiilor. La standurile universităţilor din ţările nordice ca Suedia şi Danemarca au fost cele mai mari cozi, fiindcă acolo nu există taxe de şcolarizare.

Spre exemplu, pentru a face Arhitectura la Universitatea KEA din capitala Danemarcei, Copenhaga, trebuie ca media anilor de liceu să fie între 8,00 şi 8,50. „La dosarul de aplicaţie mai trebuie o scrisoare de intenţie, două de recomandare din partea profesorilor şi atestatul de limba engleză: TOEFL, IELTS sau Cambridge. Taxele de şcolarizare nu există. Costă doar cazarea, undeva în jurul a 500-600 de euro pe lună", explică reprezentantul Şcolii de Design şi Tehnologie din cadrul KEA.

Luiza este în ultimul an la Cibernetică (Academia de Studii Economice) şi doreşte să plece în Norvegia, la un masterat de Financial Economics, la fel ca prietena ei, Ecaterina. Au ales Norvegia ca destinaţie de studii pentru că „acolo sunt oameni mult mai deschişi ca aici, iar ­perspectivele de viitor sunt mult mai bune".

„Vrem să luăm un an de pauză ca să muncim şi să ne asigurăm că e o alegere bună domeniul studiat. Nu prea ne tentează un masterat aici. Vrem să încercăm să studiem în străinătate, să vedem care este diferenţa", spune Luiza.

La Târgul de Universităţi Internaţionale (RIUF), Ambasada Spaniei la Bucureşti şi Institutul Cervantes au prezentat un portal nou, care conţine informaţii despre toate programele educaţionale din Spania - www.universidad.es. María Méndez de Valdivia, responsabil pe educaţie la ambasadă, spune că Spania a devenit din ce în ce mai căutată de tinerii români.

„Mulţi dintre copiii care învaţă spaniolă la şcoli de aici au părinţi care muncesc în Spania. Elevii care termină Bacalaureatul la licee cu predare în spaniolă au toate şansele să obţină cele 20 de burse integrale pe care noi le oferim la universităţi din Madrid, Granada, Valencia, Malaga".

RIUF ajunge mâine la Timişoara

Ediţia de primăvară a Târgului de Universităţi Internaţionale ajunge mâine în Timişoara, la Hotel Continental, şi joi în Iaşi, la Hotelul Unirea. Pe lângă universităţi, la târg vin şi şcoli de business, de limbi străine şi centre de testare sau instituţii care oferă finanţare pentru studii în străinătate, organizaţii nonguvernamentale.

"Nu prea ne tentează un masterat aici. Vrem să încercăm să studiem în străinătate, să vedem care este diferenţa."
Luiza
studentă ASE

Un fizician român, profesor în Islanda

Gabriel Vasile (foto) este doctor în fizică teoretică şi predă studenţilor europeni la Universitatea din Reykjavik. Fizicianul român spune că a ajuns pe insula vulcanică „din noroc" şi a rămas acolo pentru că islandezii sunt oameni foarte drăguţi.

„Am devenit insular de adopţie «din noroc» şi la recomandarea unui prieten care lucra la Institutul de Fizică şi Tehnologia Materialelor (IFTM) din Măgurele. Profesorul Viðar Gudmundsson, colaborator al profesorului român Andrei Manolescu, avea nevoie de student la Master, un curs pe fizică teoretică. Eu absolvisem Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, la secţia de Fizică Tehnologică, 5 ani.

După ce mi-am dat acordul de principiu,  a început întregul proces de obţinere a permisului de şedere, a permisului de muncă pentru studenţi, înregistrarea la universitate, viza de şedere". Gabriel Vasile spune că adaptarea nu a durat prea mult, în ciuda faptului că viaţa i se schimbase complet.