Dacă s-ar întoarce în ţară minţile strălucite care au plecat să studieze la universităţile de top ale lumii, sigur România ar găsi un antidot la criză. Este o idee intens vehiculată în cei 20 de tranziţie.
Adevărul este că aceşti tineri nici nu se gândesc să pună din nou piciorul pe plaiuri mioritice pentru salarii de câteva sute de euro, când diploma de Harvard sau Oxford, obţinută cu sudoare printre străni, le poate garanta venituri uriaşe în ţările care le-au adoptat deja inteligenţa.
Corina Tarniţă, Andrei Ilie şi Theodor Braşoveanu, sunt cei mai buni studenţi români din străinătate. S-ar întoarce în ţară? Nici vorbă!
„Pentru ce să mă întorc? În România aş fi ajuns o profesoară frustrată. Sau unul dintre cei 15.000 de dascăli concediaţi acum de Guvern pentru că nu sunt bani pentru învăţământ", explică Corina. Tânăra a făcut facultatea la prestigioasa universitate Harvard. Şi-a continuat studiile şi acum este doctorandă la aceeaşi universitate.
Ajunşi în strănătate, românii cunosc sisteme de învăţământ total difere de cel românesc, sisteme care nu pun accentul pe învăţarea mecanică şi pe aglomerea elevului cu o mulţime de teme şi materii.
"Am plecat cu prejudecata că românii au cea mai tare şcoală. Până nu am ajuns în State nu-mi dădeam seama că şcoala poate fi şi altfel“, spune Tea Vasilescu, 24 de ani.
Cei mai mulţi dintre românii care ajung să studieze în străinătate beneficiază de o bursă, de cele mai multe ori chiar integrală, în timp ce doctoranzii primesc un stipendiu lunar ce le acoperă costurile de cazare, masă şi le asigură ceva bani de cheltuială.
Bursele Guvernului român te pun în pericolul de a te trezi fără un ban printre străini
Cei care au apelat la bursele acordate de Guvernul român au avut, nu de puţine ori, surpriza de a se trezi fără bani printre străni deoarece statul nu dispunea de fonduri pentru a-şi achita obligaţiile.
România are multe de învăţat de la partenerii vestici care ştiu cum să atragă şi să menţină "materia cenuşie". Cea mai simplă metodă este îndatorarea studenţilor, pentru ca apoi tânărul gata instruit să-şi aducă şi el contribuţia în societate. O practică americanii, britanicii, dar şi alte state care au sisteme de învăţământ de top.
O astfel de practică este utilizată şi de diverse companii dispuse să investească în educarea şi instruirea unor viitori angajaţi.
România, variantă de studiu doar pentru românii din statele vecine
O sută de românii care trăiesc în statele vecine vin anual în ţară pentru a studia limba maternă la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” de la Crevedia, în speranţa că îşi vor construi o viaţă mai bună. Pentru ei a studia în România este mult mai bine decât să rămână într-o ţară unde sunt consideraţi "cetăţeni de mâna a doua".
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza