VIDEO Schimbarea Codului e doar primul pas

Reducerea fiscalităţii pe muncă şi stimularea pregătirii profesionale a salariaţilor sunt alte măsuri aşteptate de mediul de afaceri .Modificarea legii muncii e vitală, dar insuficientă pentru a creşte rata de ocupare din România, a fost concluzia care a rezultat în urma dezbaterii organizate ieri de Adevărul Holding.

La discuţiile purtate ieri, la Hotelul Pullman, au participat 27 de Cunoscători ai situaţiei de pe piaţa muncii - manageri, politicieni, sindicalişti, specialişti în resurse umane şi recrutare. Toţi, direct interesaţi de schimbările operate de Executiv pe legislaţia muncii.

Vezi aici principalele modificări aduse Codului Muncii în 2011

Mai citeşte şi:

VIDEO Dezbatere "Adevărul" - Valentin Mocanu: Orice Cod al Muncii care s-ar face ar fi abuzat / Peter L. Imre: Statul trebuie sa ramana cu atributiile de control si atat

Creşterea şomajului sau reducerea programului

Cu excepţia reprezentanţilor sindicali, toţi invitaţii la dezbatere au fost de acord cu importanţa reactualizării Codului Muncii. Andreea Paul Vass, consiliera premierului, a început prin a spune că noul Cod, împreună cu alte măsuri, va duce la stabilizarea economică. În criză, statele şi companiile au de ales între diminuarea ratei de ocupare şi reducerea temporară a orelor de muncă. La noi, din cauza legislaţiei rigide nu a fost posibilă decât prima variantă.

Noul Cod, prin prevederile sale, cum ar fi cele de la articolul 52, permite atât reducerea temporară a săptămânii de lucru, cât şi suspendarea contractelor de muncă până când compania depăşeşte perioada dificilă.

Cazul Polonia

Petru Dandea, vicepreşedinte Cartel Alfa, a prezentat câteva statistici OECD ce demonstrează  că nu Codul este instrumentul esenţial pentru a influenţa evoluţia numărului de joburi de pe piaţa muncii. O liberalizare a contractelor  pe perioadă determinată nu produce inevitabil o creştere a ocupării, a spus el. Dovadă este Polonia, cu pondere de 27% a  acestor contracte şi un şomaj de aproximativ 20%. România, cu o legislaţie inflexibilă şi numai 1,3% de „determinate" în totalul contractelor de muncă, a avut un maxim al şomajului care n-a ajuns nici măcar la jumătatea celui din Polonia.

Dacă legea va trece de moţiune, firmele vor putea scăpa de anagajaţii incompetenţi, lucru aproape imposibil acum, a spus Maria Grapini, patron din industria confecţiilor şi membru PC. Peter L. Imre, director general Adevărul Holding, a declarat că piaţa muncii trebuie să funcţioneze pe aceleaşi principii concurenţiale ca orice altă piaţă şi a apreciat că noul Cod va aduce responsabilitate. În opinia sa, această lege este a doua măsură capitalistă importantă, după introducerea cotei unice în 2005. Prin aplicarea noului Cod, incompetenţii nu vor mai putea supravieţui profesional prin obedienţă faţă de patron sau sindicat, a mai spus Imre.

Directorul general al Adevărul Holding este partizanul unei dereglementări maximale a relaţiilor de muncă, fiindcă „statul nu ar trebui să se amestece în relaţia dintre angajat şi angajator", aşa cum nici sindicatele nu ar trebui să aibă acest drept. Statul ar trebui să se limiteze la atribuţiile de control, a explicat Peter L. Imre.

Câte locuri de muncă va crea noul Cod?

Nimeni nu se aşteaptă ca numărul joburilor să crească peste noapte ca efect direct al noului Cod. Ministrul Muncii, Ion Botiş, a suţinut recent că intrarea în vigoare a legii ar determina crearea a aproximativ 90.000 de locuri de muncă, prin relaxarea angajării pe perioadă determinată, şi a altor circa 100.000 de joburi, prin aplicarea prevederilor referitoare la zilieri şi ucenici. Participanţii la dezbatere nu au fost chiar atât de optimişti. Cei mai mulţi au explicat că măsura trebuie acompaniată de alte decizii, în special de scăderea impozitelor aplicate pe muncă.

Secretarul de stat Valentin Mocanu, unul dintre oficialii din Ministerul Muncii foarte implicaţi în elaborarea noului Cod, a reamintit marile „tare" de pe piaţa muncii care trebuie soluţionate. Există 1,6 milioane de persoane care lucrează la negru, iar alte 1,5 milioane primesc „pe hârtie" salariul minim pe economie şi sunt plătiţi în plus „la plic". Pedepsele aspre aplicate patronilor care apelează la astfel de practici ar trebui să scoată la suprafaţă măcar o parte din acest volum. Dar este nevoie şi de creşterea competenţei salariaţilor, fiindcă există multă forţă de muncă necalificată. Aproape 30% din populaţia activă este plecată din România, iar dimensiunea calitativă a acesteia este îngrijorătoare - persoane determinate şi, în plus, 80% din cei plecaţi au între 23 şi 47 de ani. George Butunoiu, specialist în recrutare pentru poziţii de vârf, s-a declarat convins că jumătate din munca „la negru" ar intra în legalitate la puţin timp după ce vor fi trimişi la închisoare primii 10 angajatori descoperiţi că folosesc aşa ceva. 

Două coduri

O idee interesantă vine de la Sergiu Neguţ, director general adjunct al reţelei private de sănătate “Regina Maria”. Potrivit acestuia, în România este foarte dificilă o reglementare general valabilă a relaţiei anagajat - angajator din cauza structurii bipolare a masei de salariaţii. Există o pătură formată din “workaholici”, “profesionişti înalt calificaţi care produc venituri de zeci de mii de euro pe cap de angajat, anual, care nu au făcut niciodată parte dintr-un sindicat, care muncesc mai mult ca să câştige mai mult şi care-şi plătesc disciplinat toate contribuţiile”, îi descrie Sergiu Neguţ. Ei au fost mereu în ilegalitate şi vor fi în continuare, deoarece muncesc mult peste maximul de 48 de ore săptămânal prevăzut în actualul şi viitorul Cod. Fac asta pentru a-şi permite un standard de viaţă asemănător clasei mijlocii europene şi nicio lege nu ar trebui să le restrângă aspiraţiile.

De cealaltă parte există milioane de muncitori puţin calificaţi sau fără nicio pregătire, vulnerabili din acest motiv şi care au nevoie de protecţia sindicatelor şi a unui Cod al Muncii cu prevederi precise la concedieri, reducerea programului de lucru, recuperarea orelor suplimentare etc.

Niciuna dintre categorii nu este cu adevărat europeană, spune Sergiu Neguţ: “Proletariatul, cu o leafă de 600 de lei pe lună, este prea sărac să fie european, iar firava clasă de mijloc munceşte cu prea multă îndârjire pentru standardul de viaţă al colegilor occidentali”.

De aceea, Sergiu Neguţ spune că este imposibil ca un singur Cod să împace ambele categorii şi crede că ar trebui două reglementări: “Unul rigid, pentru cei care au nevoie de protecţie, şi unul flexibil, pentru cei cu aspiraţii”.

Mâine, moţiune

Parlamentul dezbate mâine moţiunea de cenzură depusă pe Codul Muncii de către Uniunea Social-Liberală (USL). Dacă moţiunea trece, Guvernul pică. Sindicaliştii au anunţat că vor aduce în Piaţa Constituţiei aproximativ 50.000 de persoane, pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a schimba legislaţia muncii şi pentru a susţine Opoziţia.