FOTO Poliţist, adjectiv printre secui

Majoritatea poliţiştilor din secuime sunt români. Până acum câţiva ani erau consideraţi „forţe de ocupaţie“. Acum, secuii s-ar revolta dacă poliţiştii „lor“ ar fi mutaţi. La cei 4.000 de locuitori, majoritatea secui, comuna covăsneană Turia are 5 poliţişti. Printre ei şi un român. A vrut să stea un an, iar acum, după 10 ani, spune că aici este „acasă“.

Se numeşte Cristian Petcu, ocupă funcţia de agent principal, are 30 de ani şi este originar din Bârlad. Pentru el, repartizarea pe post în Turia, judeţul Covasna, a însemnat iniţial o bizarerie. Locuitorii de aici erau obişnuiţi de mulţi ani cu poliţişti români, unii dintre aceştia ocupând chiar funcţia de şef de post. Între timp Petcu a învăţat ungureşte iar oamenii îl respectă şi-l consideră ca unul de-al lor.

Citiţi şi:

Attila Cseke, ministrul Sănătăţii, s-a aflat în fruntea unui marş în care a apărut inscripţia "Ţinutul Secuiesc nu e România"

Tinerii secui: „Fără limba română nu putem răzbi“

EXCLUSIV Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990

În cei 10 ani de activitate nu s-a confruntat cu situaţii grave de încălcare a legii. De exemplu, anul trecut cel mai grav delict soldat cu cea mai usturătoare sancţiune a fost o amendă de 3.000 de lei aplicată unui cetăţean care deversase o vidanjă în apele unui lac din apropiere.
Cum Turia, pe lângă faptul că este o comună mare, este şi aşezată lângă staţiunea Balvanyos, agentul principal Cristian Petcu are destul de mult de lucru. Drept pentru care oamenii locului sunt foarte mulţumiţi de prezenţa sa acolo şi de modul cum acesta s-a integrat în comunitate.

Poveste de viaţă

Cristian Petcu a absolvit Şcoala de Poliţie şi, la 19 ani, s-a văzut pus în situaţia de a opta pentru un judeţ în care să-şi exercite meseria. Nici astăzi nu ştie de ce a ales Covasna. Poate pentru că acolo îl trăgea aţa, cum spune. Odată înaintată cererea, Inspectoratul de Poliţie din Târgu Secuiesc a hotărât să fie repartizat în Turia.

„Am terminat liceul şi, dorind să ies pe banii mei, am făcut un an şi jumătate Şcoala de Poliţie, urmând ca norocul să hotărască în ce localitate voi lucra. Acum 10 ani nici nu puteam să-mi imaginez că există sate sau comune în care populaţia să nu fie majoritar românească. Colegii mai în vârstă m-au ajutat să depăşesc şocul. Nu ştiam nicio iotă ungureşte. Într-o lună de zile am învăţat cât să mă descurc binişor. Cu un caiet sub braţ, zi de zi, am luat meditaţii de limbă maghiară de la un coleg", se destăinuie poliţistul.

I-a fost mai greu la început, în primii ani când stătea cu chirie. S-a obişnuit repede cu oamenii şi au început să-i placă locurile. Acum un an s-a căsătorit cu o româncă, fata unui fost şef de post stabilit în localitate. Momentan tot cu chirie stă, însă şi-a cumpărat un teren, pe care anul viitor vrea să-şi ridice o casă. „Poate cu serviciu, profesional vorbind, să mai plec din Turia, dar ca locuinţă nu. Aici vreau să mă stabilesc definitiv, să fac copii şi să îmbătrânesc cu soţia", mai adaugă Cristian.

Minoritar

În comună, la ultimul recensământ, s-a constatat că doar 67 din cei 4.000 de locuitori sunt români. Restul sunt secui. Cristian Petcu spune desluşit că oamenii de aici, pe lângă faptul că-i respectă pe reprezentanţii legii, sunt liniştiţi, calmi şi harnici. Sunt şi poliţişti români şi poliţişti maghiari angajaţi la postul de poliţie, dar cetăţenii îi respectă în egală măsură.

Diferit de comunele cu populaţie românească, exista o directivă care impunea mai mulţi poliţişti raportat la numărul de locuitori în satele cu cetăţeni de etnie maghiară. De o vreme s-a ridicat această normativă, însă ei au rămas cinci angajaţi la post pentru că au un sector de activitate mai mare, inclusiv staţiunea Balvanyos. „Au fost şi poliţişti în Turia care nu s-au acomodat şi s-au transferat repede. Dar n-au plecat din cauza problemelor la serviciu sau a oamenilor. Aşa, în general, n-au fost probleme între noi şi populaţia de etnie maghiară".

Comunicarea poliţist-cetăţeni nu e complicată, deoarece majoritatea oamenilor vorbesc româneşte iar toate actele oficiale se fac în română. „Mai ales bărbaţii ştiu româneşte din armată. Acum, că s-a desfiinţat armata obligatorie, sunt nevoiţi să înveţe pentru că fac comerţ. Şi nu fac cu ungurii, ci cu românii. În general îşi vând varza, morcovii, cartofii românilor. Cine ştie româneşte face comerţ, cine nu, trebuie să înveţe".

Secuiul din Bârlad

Pe primarul Attila Daragus (45 de ani) îl bucură şi sprijină hotărârea poliţistului de a se stabili definitiv în comună. Din funcţia nou dobândită a avut chiar menirea de a oficia căsătoria de anul trecut a agentului principal Cristian Petcu.

„Poliţia nu este în subordinea noastră, dar Primăria, ca instituţie, trebuie să colaboreze foarte bine cu aceasta. În particular, îl apreciez pe Cristian ca fiind un poliţist care s-a integrat în comunitate şi comunică bine cu oamenii. Ce e drept, el a şi învăţat ungureşte, spre deosebire de alţi poliţişti care au stat şi 30 de ani aici fără să ştie mai mult de două-trei cuvinte", afirmă primar.

În curtea primăriei, pe trunchiul gros al unui pom, stau bătute nişte medalioane, nişte bănuţi aurii, cu numele şi data naşterii fiecărui copil născut în comună din 2005 încoace. Aici şi-ar dori să pună anul acesta Cristian Petcu un medalion, două, ca semn al urmaşilor săi în Turia.