Sindicatele şi patronatele au făcut front comun şi au propus un Cod al Muncii mai de stânga

Sindicatele şi patronatele au făcut front comun şi au depus ieri la Guvern un proiect de Cod al Muncii care este mai de stânga decât cel actual. Patronatele au fost de acord cu toate dorinţele sindicatelor şi au respins formula de Cod a Executivului, care le aducea nenumărate avantaje.

Citeşte şi:
Sindicatele şi patronatele cer demisia ministrului Botiş, nemulţumiţi de discuţiile pe Codul muncii

Sindicatele şi patronatele au depus ieri un proiect comun pentru viitorul Cod al Muncii, care urmează să fie analizat, pe articole, de Guvern. Deşi cele două structuri ar trebui să se afle în tabere diametral opuse, în Comisia de dialog social se manifestă de mai multă vreme o armonie stranie. Aşa se explică ciudata poziţie a patronatelor, care au renunţat la toate prevederile ce le erau favorabile în proiectul de Cod al Muncii elaborat de Guvern. În forma Ministerului Muncii, proiectul le dădea mai multe drepturi angajatorilor şi echilibra relaţiile cu salariaţii, care până acum erau avantajaţi de lege. Propunerile lor, depuse ieri, anulează tot ceea ce însemna flexibilizarea relaţiilor de muncă în opinia Guvernului şi acordă mai multă putere de decizie sindicatelor.

Fără criterii de performanţă

Unul dintre cele mai discutate puncte a fost alineatul care cerea ca la disponibilizările colective să primeze criteriul performanţei, şi nu cele sociale. Ei bine, patronatele au subscris dorinţei sindicatelor şi au renunţat la concedieri pe bază de performanţă.

Patronatele au mai refuzat şi abrogarea articolului care le dădea dreptul să facă angajări imediat după disponibilizările colective. În forma actuală, Codul interzice noi recrutări pe o perioadă de nouă luni de la concedieri. Astfel, firmele se trezeau în imposibilitatea de a onora comenzile ivite în acest interval de interdicţie. Posibilitatea de a face angajări imediat după concedieri le permite companiilor să-i înlocuiască pe salariaţii slabi cu unii performanţi. Asta ar duce la creşterea competitivităţii firmelor autohtone, au susţinut reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi ai multinaţionalelor prezente în România. Totuşi, patronatele au renunţat la această propunere.

La remorca sindicatelor

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) este singura dintre cele cinci organizaţii de patroni care se opune sindicatelor şi doreşte să vadă aprobat Codul Muncii în varianta guvernamentală. Dan Matei Agathon, vicepreşedinte la ACPR, consideră că cele patru asociaţii trecute de partea salariaţilor s-au „agăţat la remorca sindicatelor". „Astea sunt patronate galbene", a spus el. În opinia sa, este posibil ca unii dintre liderii lor să dorească un transfer în politică, fiindcă sunt foarte contestaţi de patronatele pe care le reprezintă.

„Nu vrem greve şi crize sociale"

Preşedinţii celor patru patronate „care au trădat interesele oamenilor de afaceri", cum spune Florin Costache, preşedinte al Patronatului Naţional Român, îşi justifică apropierea de sindicate prin dorinţa de pace socială. „Ne dorim un Cod al Muncii echitabil", spune Vasile Turcu, preşedinte CONPIROM. „Cât timp salariaţii vor fi mulţumiţi, vor fi şi responsabili, şi cu sufletul alături de firmă", detaliază el.
Cezar Corâci, preşedinte UGIR 1903, consideră că propunerea comună a patronatelor şi sindicatelor va evita transformarea României într-o nouă Grecie: „Fără acest compromis iese toată lumea în stradă. Nu vrem greve şi crize sociale. Noi ştim cât să întindem coarda!".

Divorţ la patronate

În interiorul patronatelor care s-au aliat cu sindicatele se prefigurează deja scandaluri şi divorţuri. Maria Grapini, preşedinta Federaţiei Patronale din Industria Uşoară, este profund nemulţumită de modificările adoptate de echipa sindicate - patronate. Federaţia este înscrisă în UGIR 1903, organizaţie aflată acum de partea salariaţilor. „Domnul Corâci trebuia să se ducă la negocieri cu propunerile noastre, nu cu ce are dânsul în cap. O să analizăm luni ce vom face, dar n-am cum să fiu mulţumită de ce spuneţi că se află în proiectul depus la Guvern".

"Fără acest compromis iese toată lumea în stradă. Nu vrem greve şi crize sociale."
Cezar Corâci preşedinte UGIR 1903

"Domnul Corâci trebuia să negocieze cu propunerile noastre, nu cu ce are dânsul în cap."
Maria Grapini preşedintă FEPAIUS