CEDO face legea în România
0
Ţara noastră are un termen de 18 luni pentru a pune legislaţia privind proprietatea în concordanţă cu principiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat, ieri, prima hotărâre-pilot împotriva României, prin care somează autorităţile să rezolve problema caselor naţionalizate.
Până la remedierea situaţiei, CEDO suspendă toate procesele privind încălcarea dreptului la proprietate deschise împotriva României şi aflate pe rolul Curţii. În acest moment, pe rolul CEDO se află aproximativ 1.000 de cauze ale cetăţenilor români care reclamă încălcarea dreptului la proprietate, iar în România aproximativ 100.000 de foşti proprietari sau moştenitori ai acestora aşteaptă să-şi recupereze imobilele confiscate de comunişti.
Citiţi şi:
CEDO – o justiţie aproape divină
AUDIO Răzvan-Horaţiu Radu: "Condamnările României la CEDO aduc atingere imaginii statului"
Plata despăgubirilor
Conform CEDO, este impetuos necesară revizuirea legislaţiei şi a celorlalte probleme administrative privind plata despăgubirilor, astfel încât să se evite, pe viitor, alte condamnări ale României pentru nerespectarea dreptului de proprietate. Doar în 2009, în urma hotărârilor pronunţate de CEDO ca urmare a constatării încălcării dreptului la proprietate, România a fost obligată să plătească peste 12 milioane de euro. „Încălcarea dreptului de proprietate duce la creşterea sumei totale întrucât de regulă, în cadrul prejudiciului material se contabilizează valoarea imobilului care face obiectul cauzei", a precizat pentru „Adevărul" agentul guvernamental al României la CEDO, Horaţiu Radu.
CEDO a iniţiat, la 8 iunie 2010, o procedură-pilot în două cauze împotriva României privind restituirea proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului. Această procedură are ca scop rezolvarea unor grupuri mari de cauze repetitive care au ca obiect acelaşi tip de încălcare a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Astfel, autorităţile interne pot elimina problemele care au generat numărul excesiv de procese aflate pe rolul Curţii cu privire la încălcarea dreptului la proprietate. CEDO a stabilit, ieri, prin decizia adoptată în cazurile-pilot Atanasiu şi Poenaru, pe care le-a reunit cu dosarul Solon împotriva României, că statul român trebuie să ia măsuri efective pentru protejarea dreptului la un proces de o durată rezonabilă, precum şi a dreptului la proprietate.
Drepturi încălcate
În aceste cauze, Curtea a constatat o încălcare a dreptului la un proces de o durată rezonabilă, precum şi a dreptului la proprietate al reclamanţilor. Cu privire la cauzele Atanasiu şi Poenaru, respectiv, Solon împotriva Romaniei, CEDO a decis că statul român trebuie să plătească Mariei Atanasiu şi Iulianei Poenaru, în trei luni de la rămânerea definitivă a deciziei, 65.000 de euro, în timp ce Ilenei Solon trebuie să-i dea 115.000 de euro, în ceea ce priveşte pretenţiile ridicate, precum şi alte peste 3.000 de euro cheltuieli de judecată. Magistraţii de la Strasbourg au atras atenţia, prin decizia pronunţată ieri, asupra unor probleme punctuale din sistemul de compensaţie aplicat în ţara noastră.
Legislaţia schimbată des, o problemă
Astfel, CEDO subliniază faptul că legislaţia schimbată des a dus la o practică judiciară inconstantă în domeniul retrocedărilor, la care s-a adăugat şi absenţa unei limite a compensaţiilor care pot fi acordate. Curtea arată că o problemă a mecanismului compensării ar fi şi întârzierea listării la Bursă a Fondului Proprietatea, instituţia cu ale cărei acţiuni ar trebuit despăgubiţi foştii proprietari în situaţiile în care imobilele nu pot fi retrocedate în natură.
Rolul hotărârilor-pilot:
- Determină dacă s-a încălcat un drept din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
- Identifică disfuncţionalitatea internă care a stat la baza încălcării dreptului.
- Dă indicaţii Guvernului cu privire la maniera în care disfuncţionalitatea trebuie eliminată
Se încarcă comentariile...
