Salariile „nesimţite“ din ministere

Ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu are în subordine şoferi plătiţi cu 2.000 de lei pe lună. Un secretar de stat din Ministerul Economiei condus de Adriean Videanu a câştigat în aprilie peste 22.000 de lei.

Grilele de salarii, publicate pe site-urile ministerelor, dezvăluie sporuri şi salarii umflate pentru anagajaţii Cabinetului Boc. Salariile unor secretari de stat, ale unor directori sau ale unor inspectori depăşesc cu mult veniturile unui ministru.

Citiţi şi:

Veniturile bugetarilor din Vrancea au fost publicate pe site-urile instituţiilor unde lucrează
DEZVĂLUIRI/Iată ce salarii ridică judecătorii gălăţeni

La unele ministere, nici şoferii şi şefii de cabinet nu se pot plânge - au salariu apropiat cu cel al unui demnitar. Cel mai mare venit din ministerele care au publicat deja grila de salarii este cel al uni secretar de stat din Ministerul Economiei, care câştigă nici mai mult, nici mai puţin de 22.092 de lei. Acesta câştigă câteva mii de euro numai din indemnizaţii primite ca membru al unor consilii de administraţie.

La Ministerul Muncii, o altă anomalie - un şofer a încasat în aprilie peste 4.000 de lei. La Ministerul Finanţelor, condus de Sebastian Vlădescu, secretarul general are un venit dublu decât cel al ministrului, iar şoferii primesc lunar peste 2.000 de lei. Directorii de cabinet şi consilierii personali ai lui Vlădescu au venituri cuprinse între 5.000 şi 8.000 de lei. Aceste cazuri nu sunt însă singulare.

La Ministerul Agriculturii salariile sunt mult umflate pe motiv că cei care lucrează cu fonduri europene, primesc un spor de 75%. Cel mai mare salariu de la Agricultură este de 7.806 lei şi este încasat de doi directori, unul de la Direcţia Fonduri Europene şi Contabilizare Plăţi şi celălalt adjunctul de la Direcţia pentru Pescuit.

Unii miniştri pleacă acasă, lunar, cu buzunarele mai pline chiar şi decât cele ale premierul Emil Boc.

Indicaţiile lui Băsescu

Potrivit datelor afişate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, Boc câştigă 6.184 de lei net, iar  vicepremierul Marko Bela, 5.892 lei. În aprilie, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a avut un venit 7.643 de lei, cel al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, de 8.092 de lei, iar cel al Agriculturii, Mihail Dumitru, a luat 7.643 de lei.

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut miniştrilor în urmă cu o săptămână să dea dovadă de transparenţă şi să publice, pe site-urile ministerelor, grila completă de salarizare a personalului, care să conţină şi sporuri şi alte indemnizaţii.

Topul veniturilor din Guvern

Ministerul Turismului:
ministru  - 7.643 de lei
secretar de stat - 6.691 de lei

Ministerul Culturii:
ministru - 5.361 de lei
director adjunct - 6.137 de lei (inclusiv prima de vacanţă)

Ministerul Finanţelor:
ministru - 5.361 de lei
director general: 13.413 lei

Ministerul Sănătăţii:
ministru - 5.361 de lei
secretar general adjunct - 9.739 de lei

Ministerul Muncii:
ministru - 5.361 de lei
manager public - 8.097 de lei

Ministerul de Interne:
ministru - 5.361 de lei
secretar de stat 11.188

Ministerul Economiei:
ministru - 7.643 de lei
secretar de stat: 22.092 de lei

Ministerul Mediului:
ministru - 5.361 de lei
secretar de stat - 4.693 de lei

Ministerul Transporturilor:
ministru - 5.361 de lei
director - 6.006 lei

Ministerul Agriculturii:
ministru - 7.643 de lei
director - 7.806 lei

Ministerul de Externe:
ministru - 8.092 de lei
director - 14.424 de lei

Ministerul Comunicaţiilor
ministru - 5.380 de lei
secretar de stat - 4710 lei

Executivul, zgâlţâit de propriii deputaţi

Trei deputaţi democrat-liberali au votat ieri împotriva ministrului Finanţelor Sebastian Vlădescu, ţinta moţiunii simple „Programul Băsescu - PDL = curbe de sacrificiu pentru români!" Chiar dacă moţiunea a fost respinsă,  votul celor trei deputaţi PDL - Gheorghe Ciobanu, Ştefan Drăgulescu (foto) şi Marius Dugulsescu - este un semnal că există probleme în interiorul majorităţii parlamentare, înaintea moţiunii de cenzură.

„Nu am dat un vot politic. Am votat ca un cetăţean al României şi cred că în acest moment schimbarea Guvernului este necesară", a declarat democrat-liberalul Ştefan Drăgulescu.

El a adăugat că şi la moţiunea de cenzură va da tot un vot care nu va fi politic, sugerând astfel că va opta pentru debarcarea Cabinetului Boc. Democrat-liberalul Daniel Oajdea, cel care a organizat recent o manifestaţie unde s-au scandat lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, a decis să se abţină.

Oajdea a spus că „în principiu, îşi va menţine opţiunea de a vota moţiunea de cenzură a Opoziţiei. „Fisuri" în disciplina de partid au apărut şi la independenţi, doi dintre aceştia -Constantin Mazilu şi Adrian Mocanu- votând şi ei în favoarea moţiunii. Un alt independent, Emil  Bostan, s-a abţinut.

Fisuri şi la minorităţi

Nici reprezentanţii minorităţilor nu s-au dovedit solidari cu Puterea, în ciuda susţinerii acordate până acum. Mai mulţi deputaţi ai minorităţilor nu au participat la vot, unul s-a pronunţat pentru, iar alţi trei s-au abţinut. "Defecţiunile" înregistrate în rândul parlamentarilor Puterii la vot ar putea fi un semnal de alarmă pentru premierul Emil Boc, deoarece nu este exclus ca situaţia să se repete la la moţiunea de cenzură.

Şi Opoziţia a înregistrat însă "accidente" la vot. Deşi moţiunea a fost iniţiată de PNL, liberalul Ludovic Orban s-a abţinut. La fel şi social-democratul Marian Săniuţă, deşi la nivelul partidului se stabilise   ca deputaţii PSD să voteze în favoarea moţiunii simple.

Moţiunea simplă a liberalilor, ca fost respinsă cu 143 de voturi împotrivă, 130 pentru şi şase abţineri. Iniţiatorii moţiunii solicitau ca Ministerul de Finanţe să prezinte, înainte sau cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru măsurile de austeritate anunţate, un proiect de buget rectificat care să reflecte „modul transparent în care aceste măsuri sunt implementate şi impactul asupra populaţiei" şi care să fie dezbătut în Parlament în regim de urgenţă.

În timpul dezbaterilor, deputaţii PNL şi PDL s-au acuzat reciproc de situaţia actuală a ţării, în timp ce reprezentanţii UDMR au preferat să nu ia cuvântul.