Opoziţia, în căutarea unei majorităţi pierdute

Planurile liderilor PSD şi PNL de debarcare a Guvernului şi de suspendare a lui Traian Băsescu depind de sprijinul UDMR, care nu pare dispusă să iasă de la guvernare. Cu mari şanse de a-şi păstra majoritatea parlamentară, premierul Emil Boc, va fi, cel mai probabil, reales şi în fruntea PDL.

După un an în care Cabinetul Boc a supravieţuit celor patru moţiuni de cenzură, liderii PNL şi PSD au readus în discuţie formarea unei majorităţi parlamentare, atât preşedintele liberal Crin Antonescu, cât şi preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, declarând că prioritatea zero a anului politic 2011 este demiterea Guvernului şi suspendarea lui Traian Băsescu.

Mai mulţi lideri ai Opoziţiei şi-au legat planurile de rezultatul congresului ­UDMR de la finalul lunii februarie. Deocamdată însă şansele materializării unei asemenea schimbări par extrem de reduse. Nici unul dintre liderii UDMR care ar fi adeptul despărţirii de PDL sau care are o relaţie bună cu reprezentanţii Opoziţiei, cum ar fi Gyorgy Frunda sau Laszlo Borbely, nu candidează.

Citiţi şi:

Antonescu propune PSD şi UDMR o alianţă până în 2016

Cel mai probabil, urmaşul lui Marko Bela, care şi-a anunţat retragerea din fruntea UDMR, va fi ales dintre ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs. Pe de altă parte, liderii Uniunii şi-au bazat întotdeauna strategia pe alăturarea de forţele politice care le pot oferi accesul la guvernare.

Alianţa social-liberală

În 2009, participarea la aşa-numitul proiect Johannis, un front anti-PDL, cu un candidat comun la postul de premier susţinut de PSD, PNL şi ­UDMR, s-a bazat pe calculele politice potrivit cărora Traian Băsescu va pierde alegerile prezidenţiale.  Într-un an preelectoral, liderii Opoziţiei vor trebui să clarifice şi problema formării unei alianţe social-liberale, teză lansată de preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, şi reluată de Crin Antonescu.

Acesta a propus alcătuirea unei alianţe PNL-PSD-PC, căreia se i se alăture şi UDMR, cu un candidat unic la preşedinţie, formulă care ar urma să funcţioneze până în 2016. Pe de altă parte, conservatorii s-ar putea desprinde de grupurile parlamentare ale social-democraţilor, mizându-se pe faptul că PC i-ar putea atrage mai uşor pe aleşii care au dezertat din PSD şi PNL şi despre care  liderii acestor partide spun, oficial, că nu vor să îi reprimească.

Chiar dacă au mari şanse de a-şi păstra majoritatea parlamentară, democrat-liberalii nu vor fi lipsiţi de probleme în 2011. Coaliţia de guvernare s-a dovedit fragilă de fiecare dată când Executivul a trebuit să îşi treacă legile „sensibile" prin Parlament. Este greu de crezut, că în anul care precede scrutinul parlamentar, senatorii şi deputaţii aleşi uninominal îşi vor asuma noi măsuri nepopulare.

Boc, posibil candidat unic la şefia PDL

Democrat-liberalii îşi vor alege şi o nouă conducere în cadrul congresului din primăvară, însă rezultatul pare previzibil după ce preşedintele Traian Băsescu a afirmat că Emil Boc ar trebui să candideze pentru un nou mandat, sugerând că partidul nu are alternativă.

„Dacă vreţi să fiu foarte sincer, eu nu-l văd pe Emil Boc pierzând alegerile în interiorul PDL, dacă va candida. Şi eu sper că va candida", a declarat şeful statului „Parlamentarii PDL ar trebui să se uite la soluţiile alternative pe care le au. Au? După părerea mea Emil Boc va putea să candideze. Sau va fi necesar să candideze", a adăugat el.

Băsescu a adăugat că PDL ar trebui să decidă dacă păstrează actuala formulă în care preşedintele partidului este şi premier. Până în prezent, niciun democrat-liberal nu şi-a anunţat candidatura la şefia formaţiunii. Prim-vicepreşedintele PDL Adriean Videanu a afirmat că s-ar impune ca funcţia de preşedinte să nu fie ocupată de aceeaşi persoană care este şi premier, opţiunea prezentă dovedindu-se un "handicap" pentru democrat-liberali.

În schimb, prim-vicepreşedintele Theodor Stolojan a declarat că formula actuală trebuie menţinută.  "Imaginaţi-vă un partid care ştie că primul-ministru nu este preşedintele partidului", a fost justificarea oferită de Stolojan.