Negocieri dure pentru trei judecători constituţionali

Trei dintre actualii judecători vor trebui înlocuiţi în mai şi iunie

Parlamentarii încep săptămâna aceasta cele mai dure negocieri din ultimii 18 ani pentru înlocuirea unor judecători de la Curtea Constituţională ale căror mandate expiră. Trei dintre actualii judecători vor trebui înlocuiţi în mai şi iunie pentru că le expiră mandatul. Dintre aceştia, doi vor fi numiţi de Parlament şi unul de preşedintele Traian Băsescu.

Miza coloraturii politice din spatele judecătorilor de la Curtea Constituţională îi va pune în săptămânile viitoare pe liderii partidelor în faţa unor negocieri dure.

Citiţi şi:

Judecătorul care a încercat muşamalizarea a două dosare CNSAS, denunţat ca turnător de un fost coleg
EXCLUSIV Viaţă de judecător corupt

Reprezentanţii opoziţiei spun că vor fi cele mai aprinse de la înfiinţarea Curţii, în 1992, şi că sunt şanşe ca, pentru prima dată, formaţiunile să nu ajungă la o înţelegere acceptată de toate părţile.

Până acum, judecătorii numiţi de Camera Deputaţilor şi de Senat au fost validaţi în plen după ce liderii de grup s-au înţeles în cadrul negocierilor, propunând astfel o singură persoană din partea fiecărei Camere.

PSD şi PNL nu exclud însă ca anul acesta să avem parte de o premieră: fiecare partid să vină cu propunerea lui, iar plenul să voteze. La Camera Deputaţilor negocierile oficiale ar putea începe chiar  mâine. La Senat se pare că problema nu este o prioritate. Negocierile neoficiale de până acum îl dau însă pe senatorul liberal Teodor Meleşcanu drept un candidat cu şanse mari pentru un loc la Curte.

Cei trei judecători ale căror mandate expiră în mai şi în iunie sunt Ioan Vida, propus de PD în 2001 şi numit de Camera Deputaţilor, Nicolae Cochinescu, propus de PDSR  tot în 2001 şi numit de Senat şi Petre Lăzăroiu, numit de preşedintele Traian Băsescu în 2008.

Algoritm politic sau echilibrarea forţelor?

Liberalii sunt singurii până la acestă dată care şi-au făcut publică poziţia: îşi doresc un loc la Curte pentru Teodor Meleşcanu. PSD şi PDL sunt dispuşi să se aşeze la masa discuţiilor, dar cred că ar merita şi ei cel puţin câte un loc. PSD invocă algoritmul politic, PDL, echilibrul în reprezentare.

„Până acum, negocierile se desfăşurau după un algoritm politic. Noi îl sprijinim pe Teodor Meleşcanu, dar nu ştiu dacă partidele politice se vor înţelege ca în alţi ani. Dacă nu se vor înţelege, va fi pentru prima dată ", a afirmat Puiu Haşotti, liderul senatorilor liberali. Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a precizat că pentru Cameră nu au fost vehiculate încă propuneri, dar că negocierile ar trebui să înceapă mâine.

PDL şi UDMR l-ar sprijini pe Meleşcanu

De partea celalată, parlamentarii PSD susţin că, potrivit algoritmului, PSD ar trebui să capete unul sau două locuri, pe motiv că nu au mai făcut propuneri de ani de zile. „Nu au început negocierile, dar noi ne vom păstra poziţia şi vom cere unul sau două locuri", a declarat senatorul PSD Cosmin Nicula. Nici PDL nu pare dispus să cedeze.

„Ar trebui să încercăm să echilibrăm raportul de forţe. PSD şi-a numit deja patru oameni", a spus şi Traian Igaş, liderul senatorilor PDL.
La Senat, începerea negocierilor ar putea fi amânată până la sfârşitul lunii din cauza scandalului privind revocarea lui Mircea Geoană de la şefia forului. „Am înţeles că mandatul celui care trebuie înlocuit expiră în mai, aşa că mai avem timp", a adăugat Igaş.

Dacă în urma negocierilor vor putea să propună o persoană pentru judecătorul numit de Cameră, reprezentanţii PDL iau în calcul acordarea sprijinului pentru Teodor Meleşcanu. „Domnul Meleşcanu este un om cu experienţă care va face faţă în orice funcţie va fi numit", a susţinut Traian Igaş. Nici parlamentarii UDMR nu au nimic să-i reproşeze liberalului. „Este un om versat, care va face o impresie bună cu siguranţă", a afirmat şi András Fekete-Szabó, liderul senatorilor UDMR.

În privinţa mandatului pe care îl va acorda Traian Băsescu, surse din PDL susţin că  acesta l-ar putea propune pentru un nou mandat pe actualul judecător Petre Lăzăroiu. Regulamentul Curţii precizează însă că mandatele judecătorilor nu pot fi înnoite. Lăzăroiu se află la
Curte doar de doi ani. El a preluat mandatul lui Petre Ninosu, care a murit acum doi ani.

Coloratura politică

În prezent, Curtea Constituţională este alcătuită din reprezentanţi ai tuturor partidelor politice. Chiar dacă, teoretic, judecătorii nu au culoare politică, ei au fost numiţi şi susţinuţi de anumite partide sau de preşedintele dintr-o anumită perioadă.

Astfel, PSD deţine supremaţia în Curtea Constituţională în privinţa numărului oamenilor pe care i-a impus: patru. Ion Predescu este fost senator PSD, Nicolae Cochinescu a fost numit de Senat la propunerea PDSR, Aspazia Cojocaru a fost propusă tot de PSD, dar numită de Camera Deputaţilor şi Acsinte Gaspar, fost deputat PSD,  a fost numit de preşedintele Ion Iliescu.

Pe locul al doilea se află PDL, cu trei reprezentanţi: Ioan Vida, numit în 2001 la propunerea PD, Augustin Zegrean, fost deputat PDL, şi Petre Lăzăroiu, numiţi de Traian Băsescu. PNL şi UDMR au câte un singur reprezentant: Tudorel Toader, respectiv Valentin-Zoltán Puskás. 

Salarii de magistraţi

Judecătorii Curţii Constituţionale au salarii asimilate celor de magistraţi. Potrivit declaraţiilor de avere, în 2008, un judecător a câştigat în medie 12.000 de lei lunar.

Componenţa Curţii Constituţionale

Cine pleacă 

Ioan Vida

Vârstă: 63 de ani
Funcţie: preşedinte
Numit de Camera Deputaţilor în 2001, la propunerea PD, pentru un mandat de nouă ani.
Mandat:  expiră în mai 

Petre Lăzăroiu

Vârstă: 57 de ani
Funcţie: judecător
Numit de preşedintele Traian Băsescu în 2008. Este înlocuitorul lui Petre Ninosu, decedat în 2008. 
Mandat:  expiră în iunie

Nicolae Cochinescu

Vârstă: 70 de ani
Funcţie: judecător
Numit de Senat în 2001, la propunerea PDSR, pentru un mandat de nouă ani.  
Mandat:  expiră în mai

Cine rămâne

Tudorel Toader

Vârstă: 50 de ani
Funcţie: judecător
Numit de Camera Deputaţilor în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat de nouă ani. A fost avocatul prefectului Radu Prisăcaru. 

Aspazia Cojocaru

Vârstă: 63 de ani
Funcţie: judecător
Numită de Camera Deputaţilor  în 2004, la propunerea PSD, pentru un mandat de nouă ani. A fost profesor universitar  de drept civil.

Augustin Zegrean

Vârstă: 55 de ani
Funcţie: judecător
Numit de Traian Băsescu în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, iar din 2004 deputat PDL.

Ion Predescu

Vârstă: 82 de ani
Funcţie: judecător
Numit de Senat în 2004, la propunerea PSD, pentru un mandat de nouă ani. A fost  senator PSD între 1990 şi 2004. 

Acsinte Gaspar

Vârstă: 72 de ani
Funcţie: judecător
Numit de către preşedintele Ion Iliescu în 2004, pentru un mandat de nouă ani. Între 1996 şi 2000 a fost deputat PSD.

Valentin-Zoltán Puskás

Vârstă: 61 de ani
Funcţie: judecător
Numit de Senat în 2007, la propunerea UDMR, pentru un mandat de 9 ani. A fost senator UDMR din 1996 până în 2007.

Decizii cu miză politică la judecata Curţii

Pe masa Curţii Constituţionale au ajuns de-a lungul timpului legi importante care au iscat dezbateri aprinse în Parlament, între putere şi opoziţie. Tot Curtea a fost instituţia care a avut la sfârşitul anului trecut ultimul cuvânt de spus şi în cazul validării alegerilor prezidenţiale şi care a respins contestaţia depusă de PSD.

Legi precum cea care reglementează numirile şefilor din deconcentrate şi cea a salarizării unice au fost corectate în urma unor decizii ale Curţii Constituţionale.

Geoană vrea opinia judecătorilor

Legea privind recalcularea pensiilor ar putea ajunge curând la judecata Curţii Constituţionale. În plus, Curtea a fost sesizată de-a lungul anilor şi în legătură cu teme privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu sau a conflictelor între Parlament şi preşedinte.

Potrivit Constituţiei, Curtea trebuie să se pronunţe „asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei".

Curtea ar putea juca un rol decisiv şi în conflictul privind schimbarea social-democratului Mircea Geoană de la şefia Senatului. Geoană a anunţat deja că îi va consulta pe judecătorii Curţii în acest sens.

Legislaţia prevede că instituţia se pronunţă şi pe seama Regulamentelor celor două Camere, dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României, veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

În plus, judecătorii Curţii vor avea un cuvânt greu şi privind încercarea partidelor de modificare a Constituţiei. Forma finală a modificărilor, la care se va ajunge în urma demersurilor partidelor, va trebui validată de instituţia de jurisdicţie constituţională.

De partea puterii după primul mandat

Analiştii politici susţin că orientarea deciziilor Curţii Constituţionale s-au schimbat cu timpul în funcţie de preşedintele ales. Dacă înainte de 2004 deciziile Curţii erau vizibil în favoarea PSD, din 2005 lucrurile s-au schimbat. „Există o regulă sociologică acceptată de politologi din întreaga lume că deciziile instituţiilor de jurisdicţie constituţională urmează puterea după realegerea în funcţie a unui preşedinte", susţine analistul Cristian Pârvulescu.

Acesta consideră că imediat după alegerea lui Traian Băsescu Curtea a întors pe dos toate deciziile, inclusiv reforma în Justiţie promovată de Monica Macovei, dar cu timpul deciziile s-au îndulcit. „Acum, că Traian Băsescu a fost reales în funcţie, se va accentua această tendinţă. Oricum, judecătorii Curţii ar trebui să fie oameni care nu au avut legătură cu politica. Apropierea de partide este riscantă", a mai spus Pârvulescu.

În acelaşi timp, analistul Zoe Petre consideră că „deciziile Curţii sunt doar decorate cu obiectivitate". „Problemele asupra cărora trebuie să se pronunţe judecătorii au de cele mai multe ori implicaţii politice. Curtea trebuie să judece şi implicaţiile politice", a mai spus Zoe Petre.

"Există o regulă sociologică acceptată de politologi din întreaga lume că deciziile instituţiilor de jurisdicţie constituţională urmează puterea după realegerea în funcţie a unui preşedinte. "
 Cristian Pârvulescu
 analist politic

Cum sunt numiţi judecătorii

Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de preşedintele României. „Curtea Constituţională se compune din nouă judecători numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României", se arată în legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani.

În termen de cinci zile de la înnoirea membrilor, aceştia trebuie să aleagă un preşedinte. În prezent, funcţia de preşedinte este ocupată de Ioan Vida, al cărui mandat expiră anul acesta.

Procedura parlamentară aplicată până acum prevede că propunerile partidelor pentru funcţiile de judecători ai Curţii Constituţionale se negociază între liderii de grup şi sunt înaintate comisilor juridice. După avizul comisiilor, propunerile sunt votate de plenul reunit al celor două Camere.

Persoanele propuse trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune curriculum vitae şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie.