1918 - 2011: harta ţării, dictată mereu politic

Preşedintele Traian Băsescu

De la Marea Unire din 1918 şi până acum, teritoriul României a fost împărţit fie în judeţe, fie în regiuni şi raioane, în funcţie de dorinţele puterii. Istoricii spun că schimbarea administrativă are nevoie de un consens larg al partidelor, dar şi de o susţinere masivă a opiniei publice.

Citiţi şi:

România ar putea fi împărţită în opt regiuni

Istoricul Bogdan Murgescu spune că au existat trei momente importante în care România a fost împărţită administrativ. Prima modificare importantă a fost cea de după Marea Unire din 1918, când au fost impuse judeţele, urmată de reorganizarea pe regiuni şi raioane, făcută în perioada stalinistă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, în perioada 1950 -1952, şi cea bătută în cuie de Nicolae Ceauşescu în 1968.

Click pe poze pentru a vedea infografiile cu organizarea administrativă de-a lungul istoriei României

„Majoritatea modificărilor legate de împărţirea administrativă au fost făcute de sus în jos, prin decizie de la centru. Întotdeauna factorul politic a fost cel care a contat, şi mai puţin chestiunile legate de tradiţie", a comentat Bogdan Murgescu. „După Marea Unire din 1918, Bucureştiul a impus vechea organizare a Regatului şi adoptarea judeţelor ca unităţi administrative în Transilvania. Apoi, comuniştii au preluat modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor", a mai explicat istoricul.

De altfel, reorganizarea impusă în perioada stalinistă include şi regiunea Stalin, care regrupa judeţele Harghita şi Covasna, regiune care a fost menţinută trei ani de la  moartea liderului comunist, până în 1956. Tot în perioada 1952-1956 a fost introdusă Regiunea Autonomă Maghiară, desfiinţată în 1968 de Nicolae Ceauşescu. El a revenit la tradiţia judeţelor ca un semnal de desprindere faţă de Moscova.

Murgescu a susţinut că de fiecare dată la baza acestor măsuri a stat fie dorinţa de a centraliza puternic decizia, fie de a echilibra discrepanţele excesive între unităţile administrative mai mari şi celelalte. „De fiecare dată s-a făcut repede şi în funcţie de cum a dorit puterea de la acea vreme, fără o consultare a populaţiei.

Reorganizarea administrativă nu poate face obiectul unei consultări largi a populaţiei. Poţi cel mult să faci referendum pe principii, pe câte regiuni sunt, ce competenţă vor avea noile structuri", a mai spus istoricul.

Totuşi, Bogdan Muregescu a insistat că proiectul lansat de PDL trebuie să aibă un consens cât mai larg, nu doar la nivelul Coaliţiei, ci al întregului Parlament, precum şi o susţinere masivă din partea opiniei publice.

Modificările se impuneau din 1990

Stelian Tănase a arătat că reorganizarea administrativă trebuia făcută încă din anii '90, iar intenţiile de acum ale Puterii nu au nicio legătură cu problemele reale ale României.

„Împărţirea administrativă de după Marea Unire a fost făcută de o elită politică interbelică. Acum avem o elită de tranziţie de proastă calitate, iar reorganizarea este o problemă electorală a lui Traian Băsescu, care nu are nicio legătură cu o gândire de ansamblu cu privire la dezvoltarea economică, la istorie, tradiţie. Aş vrea să ştiu şi eu ce comisie de specialişti a lucrat la acest proiect", a mai susţinut Stelian Tănase. În opinia istoricului, cea mai bună variantă de organizare administrativă este cea din perioada interbelică.

El a mai comentat că o astfel de schimbare pripită va duce la haos. „Crezând că îşi rezolvă probleme electorale, PDL se sinucide politic. Calculul arată că marele câştigător al acestei formule este PSD, PDL fiind abia pe locul doi", a adăugat el.

Cel mai important moment în evoluţia procesului de reorganizare administrativ-teritorială s-a consumat, în opinia istoricului Zoe Petre, după Marea Unire şi a fost consacrat prin Constituţia din 1923. În 1968, Nicolae Ceauşescu a recurs la o modificare pentru a se distanţa de viziunea celui care îi fusese mentor: Gheorghe Gheorghiu-Dej". „Atunci au apărut şi primii secretari de judeţ, nişte potentanţi locali, echivalenţii baronilor de astăzi", a mai arătat Petre.

Băsescu cere Guvernului opt megajudeţe

Preşedintele Traian Băsescu a cerut săptămâna trecută Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu opt judeţe mari sau şapte judeţe şi municipiul Bucureşti. În cadrul şedinţei de guvern de miercuri la care a participat, şeful statului a arătat că nu se poate realiza o dezvoltare raţională a României cu unităţi administrative atât de mici precum actualele judeţe, el precizând că derularea proiectelor cu fonduri europene pe această structură înseamnă utilizarea ineficientă a banilor. Vineri, Băsescu a chemat partidele la consultări la 21 iunie pe marginea acestui proiect, subliniind că le propune liderilor politici ca, până la alegerile locale din 2012, să se ajungă la un stadiu de implementare a noii organizări teritoriale.

Reorganizare cu scântei în Coaliţie

Proiectul privind reorganizarea administrativă iniţiat de PDL urmează să fie discutat mâine şi cu ceilalţi parteneri de guvernare, dezbaterile conturându-se aprinse, în condiţiile în care pretenţiile UDMR nu coincid cu cele ale democrat-liberalilor.

Liderii PDL vor comasarea celor 41 de judeţe şi a municipiului Bucureşti în opt entităţi administrative, care se vor numi tot judeţe, pentru a fi eliminată obligativitatea modificării Constituţiei. Reprezentanţii UDMR, în schimb, vor împărţirea ţării în 16 regiuni, aşa cum prevede şi proiectul iniţiat de Uniune şi blocat în Parlament. În plus, liderii UDMR vor ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (aşa-numitul Ţinut Secuiesc), unde deţin şi în prezent şefia Consiliului Judeţean, să fie comasate într-o singură regiune.

Modelul democrat-liberalilor de împărţire a teritoriului României în opt regiuni presupune însă ca cele trei judeţe aflate în centrul atenţiei Uniunii să fie înglobate într-o regiune mai mare, alături de Braşov, Alba şi Sibiu. Soluţia ar „păgubi" UDMR, care şi-ar pierde funcţiile şi influenţa deţinute în prezent în această zonă.

În cazul în care vor rămâne opt judeţe mari, desenate după fiefurile partidului, democrat-liberalii îşi fac calcule că vor ieşi în avantaj, mizând pe sporirea şanselor la alegerile locale, când ar putea să-şi adjudece mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene, devansând USL. La începutul săptămânii trecute, imediat după anunţul PDL privind „grăbirea" demersurilor privind reorganizarea, liderii UDMR şi-au arătat nemulţumirea atât faţă de viziunea PDL, cât şi faţă de faptul că nu au fost consultaţi cu privire la posibilitatea angajării răspunderii.

Premierul Emil Boc a venit sâmbătă cu asigurări privind iniţierea unor dezbateri în Coaliţie. El a spus că atât forma finală a proiectului, cât şi modalitatea de adoptare vor fi decise în Coaliţie. La capitolul „avantaje", Boc a susţinut că proiectul PDL se poate realiza fără revizuirea Constituţiei, finalizează procesul de descentralizare a administraţiei, desfiinţează reţelele clientelare şi accelerează absorbţia fondurilor europene.

Intervenţia preşedintelui PDL a venit la numai o zi după ce secretarul general al partidului, Ioan Oltean, prezentase deja capitalele celor opt superjudeţe: Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti.

Mai mult, Oltean anunţase şi că Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea pe actul normativ care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe, precizând că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi. „Nu este decât o schiţă, nu avem forma finală, tocmai de-aia nici nu am informat Comisia Europeană. Proiectul care va fi bătut în cuie va rezulta în urma discuţiilor din Coaliţie", a revenit sâmbătă Ioan Oltean. 

Reorganizarea administrativă este prevăzută şi în protocolul partidelor aflate la guvernare, însă documentul nu prevede şi forma în care va fi redesenată harta României.

Viziunea USL

Modelul USL privind administraţia publică şi dezvoltarea regională prevede ca cele opt regiuni de dezvoltare să devină şi centre ale administraţiei regionale, iar Guvernul să desemneze opt prefecţi ai regiunilor. În proiectul Opoziţiei, judeţele sunt menţinute, fiind adăugat însă un nou nivel, compatibil cu cel european, anume regiunea, care are are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale. Procesul de schimbare ar trebui să se desfăşoare etapizat, între 2012 şi 2016.