Cine îi ia locul lui Geoană în fruntea Senatului?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vasile Blaga, Petru Filip şi Radu Berceanu sunt numele avansate de PDL pentru a prelua şefia Senatului după revocarea lui Mircea Geoană. PSD îl propune pe Titus Corlăţean, dar nu are suficiente voturi.

Revocarea lui Mircea Geoană, decisă ieri de Senat,  a deschis competiţia pentru şefia instituţiei, a doua funcţie în stat. La şefia senatului vor exista, cel mai probabil, doi candidaţi: unul susţinut de Putere şi altul de Opoziţie. PDL, UDMR şi UNPR vor avea un candidat comun care va avea prima şansă, întrucât aceste partide au trei voturi în plus faţă de Opoziţie. USL îl va susţine pe senatorul PSD Titus Corlăţean.

OPINIE: Iliescu, adevăratul prostănac

Cei mai mulţi democrat-liberali s-au grăbit ieri să-l numească pe Vasile Blaga „favorit", deşi unele voci din partid se arătau sceptice în legătură cu rămânerea sa în cursă, din cauza relaţiei sale „tensionate" cu Traian Băsescu. Alt nume vehiculat a fost cel al senatorului Radu Berceanu, care s-a şi arătat dispus să candideze. Alţi democrat-liberali vorbeau şi despre posibilitatea ca vicepreşedintele Senatului, Petru Filip (PDL), numit ieri interimar în locul lui Geoană, să intre în cursă pentru a-şi păstra scaunul.

Negocieri PDL-UDMR

De cealaltă parte, senatorii UDMR, „încurajaţi" şi de social-democraţi, au vorbit ieri, imediat după revocarea lui Mircea Geoană, despre posibilitatea nominalizării unui candidat propriu la şefia acestei Camere. Numele vehiculate: senatorul Gyorgy Frunda, cel care a susţinut încă de la început că UDMR trebuie să vină cu o nominalizare, şi vicepremierul Marko Bela. „Până la urmă vom susţine candidatul democrat-liberalilor, dar ne vom folosi de această ocazie şi de oferta primită de la PSD - să ne susţină candidatul - pentru a câştiga la negocierile cu PDL mai mulţi bani la buget", a arătat unul dintre senatorii UDMR.

PSD şi PNL îl vor susţine pe social-democratul Titus Corlăţean la şefia Senatului. PSD invocă o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia grupul parlamentar care a obţinut şefia unei Camerei la începutul mandatului are dreptul să propună revocarea.

Senatorul de dăbuleni şi-a ieşit din pepeni

Magistraţii constituţionalişti au afirmat că revocarea este posibilă doar dacă se respectat regula ca postul să rămână partidului care l-a obţinut după alegeri, în acest caz PSD.

Plenul Senatului l-a revocat pe Mircea Geoană, la propunerea PSD,  cu 112 voturi pentru, cinci abţineri şi două voturi împotrivă. Dacă la începutul şedinţei, Geoană, sigur pe sine, conducea după bunu-i plac plenul şi îi punea la punct pe cei care, în urmă cu o zi, îl excluseseră din partid, trimiţându-i „să-şi facă temele", spre finalul discuţiilor, „şi-a ieşit din pepeni".

Senatorul de Dăbuleni i-a catalogat pe liderii PSD ca fiind „nişte puşti ţâfnoşi care se joacă cu funcţiile în stat", nişte „gealaţi" care dau dovadă de „cretinism politic", iar despre Victor Ponta a spus că „se visează" prim-ministru, deşi nu poate să conducă nici măcar o autobază. Despre Iliescu a spus că este „un subiect închis în catafalc şi dus într-o altă aripă a istoriei".

"Demersul PSD este o dovadă de cretinism politic sau de blat cu Puterea, căreia îi oferă pe tavă a doua funcţie în stat."
Mircea Geoană
senator PSD

Cum se alege preşedintele Senatului

Potrivit Regulamentului instituţiei, este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii doi clasaţi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi. Modalitatea de alegere a şefului Senatului a fost simplificată în martie 2011 până atunci fiind necesară o majoritate din totalul senatorilor.

Conflictul va fi arbitrat de Curte

Mircea Geoană (foto) a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională hotărârea Senatului prin care s-a constatat încetarea mandatului său de preşedinte al acestei Camere.

„Voi face acest lucru nu pentru a mă agăţa de scaun, ci pentru a arăta un principiu elementar şi fundamental: că nu moftul politic al unui partid poate să producă instabilitate la nivelul instituţiilor statului român. Curtea Constituţională vorbeşte în mod clar şi explicit despre evitarea situaţiei de instabilitate perpetuă la nivelul Senatului, fie în condiţiile în care se modifică majoritatea, fie în condiţiile în care un partid, dintr-un motiv sau altul, se supără cu propriii membri. Sunt sigur că voi primi decizie favorabilă", a spus Geoană.

Argumentele lui geoană

Fostul a spus că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de preşedinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar că motivele invocate de grupul PSD nu sunt regulamentare şi constituţionale. El a atras atenţia că articolele invocate de PSD se referă doar la membrii Biroului Permanent, nu şi la preşedintele Senatului.

„Preşedintele Senatului are un statut distinct, iar singura modalitate ca el să fie revocat este în situaţia în care ar încălca în mod grav şi repetat prevederi constituţionale sau legale. Această motivare nu există în motivarea grupului PSD, acolo se invocă exclusiv o decizie politică", şi-a motivat Geoană decizia.

image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite