Cele trei centuri de siguranţă ale lui Băsescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Democrat-liberalii vor ca demiterea preşedintelui să fie posibilă doar dacă nouă milioane dintre cele 18 milioane de alegători votează favorabil la referendum. O eventuală tentativă a Opoziţiei de a-l demite  pe şeful statului se loveşte de alte două obstacole: lipsa unei majorităţi parlamentare şi „filtrul“ Curţii Constituţionale.

Democrat-liberalii vor să îl securizeze şi mai mult pe Traian Băsescu în faţa unei eventuale debarcări printr-o propunere de modificare a legii referendumului. Astfel, preşedintele României ar urma să fie demis doar dacă  majoritatea alegătorilor votează favorabil, potrivit unui proiect de lege elaborat de trei deputaţi PDL.  La un număr de 18.300.000 de alegători, cât figurau în liste la ultimul referendum,  asta ar însemna că pentru demitere trebuie să voteze  cel puţin 9.150.000 de români. Chiar dacă 9.149.000 de români ar vota „DA" pentru demitere, şi nu ar exista niciun vot împotrivă, preşedintele Traian Băsescu nu ar fi demis.

Citiţi şi:

Ponta: Soluţia nu e schimbarea lui Boc, ci a întregii guvernări

Proiectul vine să modifice legea referendumului  în vigoare potrivit căreia şeful statului îşi poate pierde funcţia dacă majoritatea cetăţenilor care vin la referendum votează în acest sens. Propunerea PDL a luat calea Comisiei juridice care urmează să întocmească un raport până pe 15 martie. Mişcarea democrat-liberalilor pare menită să întărească baricada din jurul preşedintelui Traian Băsescu, după ce liderul PC Dan Voiculescu vorbea despre posibilitatea ca Opoziţia să-şi creeze o majoritate în Parlament până pe 25 martie.

Opoziţia mai are nevoie de 21 de voturi

Deocamdată, tocmai lipsa acestei majorităţi este un alt obstacol în calea suspendării preşedintelui. Pentru ca suspendarea să fie posibilă, Opoziţia ar avea nevoie de majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor, adică 236. În prezent, Puterea are 248 de parlamentari, iar Opoziţia doar 217, iar cinci deputaţi sunt neafiliaţi la un grup parlamentar.  PSD şi PNL ar trebui să mai atragă 21 de parlamentari pentru a avea majoritatea dorită.

În absenţa unei majorităţi, Opoziţia nu va putea obţine în Parlament nici măcar înfiinţarea unei comisii de anchetă a faptelor preşedintelui, care ar fi primul pas în procedura de debarcare a preşedintelui. Comisia de anchetă are rolul să scoată la iveală posibilele încălcări ale Constituţiei săvârşite  de preşedinte.

Curtea Constituţională, un alt obstacol

Chiar dacă Opoziţia ar reuşi, în cele din urmă, să-şi constituie o majoritate, iar Parlamentul ar vota o hotărâre de suspendare, preşedintele Traian Băsescu mai are o cale de scăpare la Curtea Constituţională. Potrivit unui amendament adus de senatorul Dan Şova la legea de funcţionare a Curţii şi votat în Parlament, judecătorii constituţionalişti se pot pronunţa şi pe contestaţii formulate la hotărârile Legislativului. Într-un scenariu ipotetic, contestaţia PDL la hotărârea Parlamentului de suspendare a şefului statului ar urma să fie soluţionată de Curtea Constituţională.

În prezent, cinci dintre cei nouă membri ai Curţii sunt numiţi de către actuala Putere, iar patru de către Opoziţie. Parlamentarii au păreri împărţite  în privinţa competenţelor Curţii  de a se pronunţa pe o astfel de hotărâre a Legislativului. „Curtea nu se poate pronunţa pe fondul hotărârii Parlamentului de suspendare a preşedintelui, deoarece avizul judecătorilor pe această temă este consultativ", este de părere senatorul social-democrat Dan Şova. „Pe baza legii votate de Senat, Curtea se poate pronunţa, iar verdictul  este executoriu", afirmă deputatul liberal Alina Gorghiu.

Eforturile democrat-liberalilor nu se opresc aici. Ei ar dori să modifice Constituţia astfel încât şi avizul Curţii Constituţionale, solicitat în prima fază a procedurii de suspendare să fie obligatoriu, şi nu consultativ, cum este în prezent. O altă modificare dorită de PDL se suprapune pe o dorinţă mai veche a preşedintelui: dizolvarea Parlamentului dacă referendumul nu validează propunerea Legislativului de suspendare.  O asemenea modificare, care  ar reduce apetenţa parlamentarilor pentru suspendarea preşedintelui, nu poate fi operată pentru că PDL nu are cele două treimi din voturi necesare pentru schimbarea Constituţiei. 

Cum s-au „jucat" suspendările lui Iliescu  şi Băsescu

În ultimii 20 de ani au existat două tentative de debarcare a şefului statului.  Prima dată, în 1994, cel vizat a fost Ion Iliescu care era acuzat de Opoziţia (PNŢCD,  PD şi PAC) de atunci de imixtiuni grave în activitatea justiţiei. Pentru suspendare s-au întrunit 166 de voturi (inclusiv al deputatului Traian Băsescu), iar împotrivă 242. Cererea de suspendare a fost respinsă prin votul majorităţii de atunci (PDSR - PUNR - PRM - PSM - PDAR).

În 2007, majoritatea PSD-PNL din Parlament a aprobat o comisie de anchetă privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Raportul elaborat de comisia condusă de Dan Voiculescu  a stabilit că președintele Băsescu „a încălcat Constituţia și este implicat în fapte de natură penală".  Pe  19 aprilie  2007,  Parlamentul a votat cererea de  suspendare cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abţineri. În paralel, PSD şi PNL au modificat legea referendumului, astfel încât preşedintele să poată fi demis cu votul majorităţii alegătorilor prezenţi. Traian Băsescu a rămas în funcţie după ce 74,48% din cei prezenţi au votat împotriva demiterii, iar 24,75% pentru. Prezenţa la referendum a fost de 44,45% din totalul alegătorilor.

Baricadele din jurul lui Traian Băsescu

1 Lipsa unei majorităţi parlamentare necesare Opoziţiei pentru demararea suspendării
2 Curtea Constituţională se poate pronunţa pe o eventuală hotărâre a  Parlamentului de suspendare a şefului statului
3 Cele nouă milioane de voturi favorabile care ar fi obligatorii pentru demiterea preşedintelui

Divergenţă

PDL poate ataca la Curtea Constituţională o eventuală hotărâre a Parlamentului privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Competenţa Curţii de a se pronunţa pe o astfel de contestaţie constituie motiv de controversă între parlamentari.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite