Boc îşi asumă istoria în maghiară
0
Noua lege a Educaţiei prevede că Istoria Românilor şi Geografia României se vor preda şi în limbile minorităţilor naţionale. Guvernul a finalizat legea miercuri noapte. Opoziţia acuză că UDMR a obţinut învăţământ extins în limba maghiară în schimbul voturilor de susţinere a Guvernului.
Funeriu: "Care ar fi presiunile UDMR" la Legea Educaţiei? / Lista drepturilor acordate minorităţilor
Guvernul şi-a asumat răspunderea doar în faţa propriilor parlamentari, căci senatorii şi deputaţii Opoziţiei au refuzat să fie prezenţi în sală la prezentarea textului noii legi a Educaţiei. PSD şi PNL reproşează Cabinetului Boc graba cu care a prezentat în Parlament un text ale cărui prevederi erau practic necunoscute, în momentul şedinţei comune a celor două Camere. În plus, Opoziţia acuză unele prevederi din lege prin care PDL ar fi făcut concesii majore partenerilor de guvernare de la UDMR, precum învăţarea istoriei şi geografiei în limba maternă. Potrivit liderilor PSD şi PNL, ar fi vorba de o înţelegere tacită, prin care UDMR primeşte învăţământ extins în limba maternă, drept răsplată pentru susţinerea Guvernului la cele cinci moţiuni de cenzură în faţa cărora au rezistat Cabinetele Boc.
Ce prevede noua lege a Educaţiei
Probabil că cea mai controversată prevedere se referă la predarea tuturor disciplinelor, cu excepţia limbii române, în limbile minorităţilor naţionale. Practic, copiii din comunităţile de maghiari, saşi şi rromi vor putea să înveţe în limba maternă toate materiile, istoria şi geografia României.
Această prevedere a stârnit dezbateri pătimaşe în Parlament, în perioada în care Guvernul accepta ideea trecerii acesti legi prin cele două Camere. Opozanţii ideii spun că elevii maghiari ar fi defavorizaţi dacă la clasă li se va povesti despre Nagy Istvan (Ştefan cel Mare) sau despre Boros Pista (Burebista).
Profesorii acceptă ideea
În replică, partizanii predării în limba maternă spun că legea nu face decât să reglementeze o situaţie de fapt, căci, oricum, profesorii vorbesc cu elevii în limba acestora, chiar dacă manualele erau editate până acum doar în limba română. Profesor la Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti, Zoe Petre susţine ideea învăţării în limba maternă. „Este mai bine ca elevii să ştie, decât să nu ştie nimic. Au mai multe şanse să ştie dacă manualele sunt identice cu cele româneşti. După părerea mea, este un exces de preocupare pentru limba în care se învaţă. Noile programe oricum conţin prea puţină istorie", a spus Zoe Petre. Ea afirmă, pe de altă parte, că există şi în rândul maghiarilor o tendinţă de segregare, care, de asemenea, nu este normală.
Consilier pentru minorităţi la Preşedinţia României, Peter Eckstein Kovacs aminteşte că studiul în limba maternă a fost o preocupare constantă pentru UDMR. „Scopul însuşirii acestor materii este să cunoşti geografia şi istoria României. Dat fiind că orice comunicare în limba maternă este mai facilă, mie mi se pare a fi un lucru deosebit de logic să înveţe copiii aceste materii în limba maternă. Din câte am înţeles, la geografie se păstrează terminologia română: Ţara Oaşului rămâne Ţara Oaşului, în română ", afirmă Eckstein Kovacs.
Ce schimbări importante aduce noua lege
Structura ciclurilor şcolare se modifică semnificativ. Elevii vor face 10 ani obligatorii de şcoală, începând cu clasa pregătitoare, din grădiniţă, şi până la finalul gimnaziului, clasa a IX-a. Liceul va avea numai trei ani şi va deveni obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Pe parcursul gimnaziului, legea prevede că elevii vor avea „un portofoliu de medii", pe baza căruia vor intra la liceu.
O altă modificare se referă la conducerea şcolilor şi a universităţilor. Guvernul a decis ca directorii şi rectorii să poată fi membri de partid dacă nu au funcţii de conducere. Clanurile ar urma să dispară cel puţin din universităţile de stat, pentru că legea interzice rudelor de până la gradul al treilea să ocupe funcţii de conducere în universităţi.
Minorităţile învaţă în limba lor şi în alte state europene
Minorităţile româneşti din Spania şi Italia sunt beneficiarele prevederilor comunitare privind şcoala în limba maternă. În ambele ţări, copiii pot învăţa în limba română până la nivel universitar. În Ungaria există un singur liceu şi mai multe şcoli generale unde se învaţă în limba română. Şi celelalte minorităţi au propriile şcoli.
Bulgaria, un alt stat balcanic în care trăiesc importante grupuri etnice (turci, români, tătari şi greci) nu acordă reprezentare în instituţiile statului, dar acceptă învăţământul în limba maternă. Românii pot învăţa la Liceul „Mihai Eminescu" din Sofia. În prezent, în mai multe localităţi din ţara vecină sunt organizate clase-pilot de limba română, susţinute financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni.
Opoziţia îl „încearcă" pe Boc cu încă o moţiune
Guvernul Boc V, abia scăpat de moţiunea de cenzură a Opoziţiei, se va confrunta cu un nou test de acest fel. PNL a anunţat iniţierea unei moţiuni pe legea Educaţiei. PSD s-a raliat demersului, astfel că parlamentarii social-democraţi vor asigura numărul de semnături necesar pentru ca moţiunea să fie depusă azi la Parlament.
Noua moţiune de cenzură vine pe fondul încă unui scandal iscat, ieri, în Parlament chiar pe tema asumării de către Executiv a legii Educaţiei. Opoziţia a cerut ca Guvernul să amâne procedura cu o săptămână, până la verdictul Curţii Constituţionale. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a sesizat în urmă cu o săptămână judecătorii constituţionalişti pe motiv că Executivul nu poate să-şi asume răspunderea pe o lege aflată deja în dezbaterea Parlamentului. Surse din cadrul Curţii spun că, în cazul în care se va stabili că procedura angajării răspunderii nu a fost constituţională, atunci actul normativ ce îşi va relua traseul obişnuit al dezbaterii în Parlament.
Asumarea, în lipsă de cvorum
După ce Puterea a refuzat să amâne asumarea, parlamentarii PSD şi PNL s-au retras de la lucrări, iar liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, l-a atenţionat pe preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean (PDL), că nu există cvorumul necesar de 236 de parlamentari. Secretarul de şedinţă a anunţat că în sală nu erau mai mult de 183 de senatori şi de deputaţi. Ioan Oltean s-a prevalat însă de „o portiţă" din Regulament, care lăsa la latitudinea sa verificarea cvorumului. „Nu consider că este necesară verificarea cvorumului", a conchis el.
Precedent Constituţional
Cabinetul Boc încearcă a doua oară adoptarea legii Educaţiei prin eludarea dezbaterii parlamentare. În 2009, Curtea Constituţională a admis obiecţiile PNL. „Atunci când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, mai ales că intrarea în vigoare a legii nu se face imediat. Curtea constată că dezbaterea în procedură obişnuită nu numai că ar fi fost beneficiara unor amendamente, ci ar fi permis implicarea societăţii civile", concluziona CCR. Între timp, componenţa Curţii s-a schimbat, raportul de forţă dintre Putere şi Opoziţie fiind de cinci la patru. A. Voaideş, R. Georgescu
Principalele prevederi
- Educaţia obligatorie începe din grădiniţe, cu anul pregătitor pentru şcoală. Ciclurile şcolare primar şi gimnazial vor număra câte cinci ani, în timp ce liceul va dura numai trei ani.
- Elevii vor fi evaluaţi din doi în doi ani, la finalul clasei a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a. Rezultatele vor fi trecute în portofoliul educaţional.
- Studenţii vor fi prezenţi în Consiliul de Administraţie al universităţii, comisiile de etică, cazări şi de calitate din universitate, dar şi în Consiliul Naţional de Etică şi Management.
- Subvenţia de la stat pentru fiecare student îl va urma pe acesta în cazul în care se va transfera la o altă instituţie de învăţământ.
- Lectorii şi conferenţiarii care au doctorat vor putea să fie ei înşişi conducători de doctorate, ceea ce în prezent revine numai profesorilor universitari.
Se încarcă comentariile...
