Ce înseamnă procedura de "Hotărâre-pilot" a CEDO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În România există percepţia că sistemul judiciar român este corupt, lent şi nedrept.
În România există percepţia că sistemul judiciar român este corupt, lent şi nedrept.

CITEŞTE ŞI:

O braşoveancă a câştigat lupta împotriva statului, la CEDO

Atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului primeşte mai multe plângeri care au la bază aceeaşi problemă, poate să aleagă una dintre ele şi să dea în cazul ei o hotărâre numită "hotărâre/cauză - pilot". Din acel moment, toate procesele din acel domeniu vor fi "îngheţate" la CEDO până când statul condamnat prin acea hotărâre remediază problemele.

Curtea stabileşte un calendar pentru remedierea de către stat a problemelor respective şi executarea hotărârii Curţii este monitorizată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei. In soluţionarea acestor cauze, Curtea recomandă statului măsuri generale pentru eradicarea problemei, iar dupa ce statul ia măsurile respective, ele sunt supuse unui control din partea Curţii, în sensul că se analizează efectivitatea acestor măsuri.

Ideea care stă la baza deciziilor pilot ale CEDO este aceea că, în situaţiile în care un număr mare de aplicanţi se adresează Curţii cu probleme similare, acestea vor fi soluţionate mai repede dacă se va implementa un remediu la nivel naţional, decât dacă fiecare caz este soluţionat individual la Strasbourg.

Prima procedură pilot a fost utilizată de Curte în anul 2004, în cazul Broniowski contra Poloniei. Hotărârea a vizat cauzele care priveau imobilele naţionalizate în Polonia înaintea războiului şi care fac parte din teritorii care nu se mai regăsesc azi în interiorul graniţelor Poloniei. Autorităţile de la Varşovia au remediat în patru ani deficienţele semnalate de CEDO.

Magistraţii CEDO au mai pronunţat hotărâri-pilot în cazul altor două state care nu sunt membre ale Uniunii Europene: Republica Moldova (cauza Olaru)şi Rusia (cauza Burdov).

Cazul României:

CEDO a observat că mecanismul de retrocedare/compensare nu funcţionează în România şi că nu există un progres semnificativ în privinta rezolvării acestei probleme de către statul român. Astfel, Curtea a decis să aplice procedura pilot în două dosare care privesc sistemul român al retrocedărilor, dosare pe care le va folosi ca punct de plecare pentru remedierea deficienţelor din domeniul proprietăţii.

Cele două cazuri pilot selectate de CEDO sunt "Atanasiu şi Poenaru împotriva României" şi "Solon împotriva României".

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite