Vârstă egală la pensie din 2030

Legea unică a pensiilor adoptată de deputaţi stabileşte aceeaşi vârstă de ieşire din activitate pentru ambele sexe - 65 de ani. Din 2011, toţi pensionarii, mai puţin cei proveniţi din magistratură, vor primi pensii corespunzătoare contribuţiilor plătite de-a lungul activităţii.

Pensionarea la 65 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, penalizări mai mari în cazul retragerii din activitate înaintea acestei vârste, pensie proporţională cu contribuţiile la fondul asigurărilor sociale, menţinerea punctului de pensie la 39% şi eliminarea pensiilor speciale. Acestea sunt principalele prevederi cuprinse în Legea pensiilor, care a trecut ieri de Camera Deputaţilor în varianta propusă de Guvern.

Citiţi şi:

Timişul este codaş în topul pensiilor din ţară

Inedit: Pensionarii din Timişoara reîncep şcoala cu emoţii şi nerăbdare

Pensionarii din Sălaj se revoltă: Noua lege a pensiilor, un „genocid"

Premierul Emil Boc a declarat după adoptarea proiectului de lege că actul normativ va limita deficitul din 2011 al fondului de pensii la aproximativ trei miliarde de euro. În caz contrar, bugetul de stat ar fi trebuit să alimenteze cu cinci miliarde de euro golul de la pensii.

Ce se întâmplă cu „specialii"

Potrivit noii legi, bărbaţii se vor retrage din muncă la 65 de ani, începând cu 2015, iar femeile îi vor ajunge din urmă abia în 2030. De exemplu, primele femei care se vor pensiona la 65 de ani sunt cele născute în ianuarie 1965. Pentru cele născute înainte de această dată, vârsta de pensionare va creşte treptat, cu cinci-şase luni pe an. Astfel, o femeie născută în decembrie 1964 se va pensiona în noiembrie 2029, la vârsta de 64 de ani şi 11 luni.

Sindicatele s-au opus egalizării vârstei de pensionare în primul rând pentru că românii, în mai mare măsură decât alţi cetăţeni ai Europei, au şanse foarte reduse de a-şi găsi un loc de muncă după vârsta de 45 de ani. Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), este convins că această modificare „condamnă pe termen lung" populaţia de peste 45 de ani. „Această categorie de cetăţeni este mutată în zona asistenţei sociale", deoarece în lipsa unui job vor fi siliţi să trăiască din ajutoare, explică Dumitru Costin.

Un alt motiv ar fi speranţa de viaţă, mai redusă la români faţă de ceilalţi locuitori ai ţărilor Uniunii Europene. Noua lege nu mai acceptă pensionarea anumitor categorii profesionale în baza unor acte normative speciale. Excepţia o constituie magistraţii, deoarece judecătorii au considerat neconstituţională includerea lor în sistemul unic de pensii. În rest, toţi cetăţenii, indiferent de profesie, vor avea o pensie calculată în funcţie de contribuţiile pe care le-au plătit.

Această regulă se va aplica şi militarilor, poliţiştilor, personalului din penitenciare sau lucrătorilor din sistemul de siguranţă naţională. Până acum, ei nu plăteau contribuţii şi aveau dreptul la o pensie calculată ca procent din media ultimelor venituri. De anul viitor, aceştia vor plăti contribuţii şi vor încasa pensii corespunzătoare nivelului de cotizare.

Procesul de recalculare a pensiilor foştilor militari a început vara aceasta, urmând ca, de la 1 ianuarie 2011, ei să încaseze pensiile în noul cuantum. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale nu scade nicio pensie mai mică de 3.000 de lei.

Penalizări la pensionarea anticipată

Actul normativ mai prevede şi că punctul de pensie rămâne la 39% din valoarea salariului mediu pe economie, deşi opoziţia a încercat să forţeze ridicarea acestuia la 45%. Potrivit ministrului Muncii, Ion Botiş, dacă s-ar fi aprobat varianta cu 45%, deficitul ar fi crescut la 10 miliarde de lei în 2010 şi cu 21,5 miliarde de lei în 2011. Noua lege creşte penalizările aplicate pentru pensionările înainte de împlinirea vârstei standard. Acum, la o anticipare de cinci ani, adică în cazul pensionării la 60 de ani, o persoană pierde cam 30% din valoarea normală a pensiei. De la 1 ianuarie, procentul urcă la 45% din valoarea cuvenită la împlinirea a 65 de ani. Pentru a se putea pensiona la 60 de ani, persoana va trebui să aibă un stagiu complet de 35 de ani, plus încă 10 ani de muncă.

Contribuţii pentru drepturi de autor

Legea îi obligă să contribuie la sistemul de pensii şi pe cei care obţin venituri pe contracte de cesionare a drepturilor de autor. În cazul în care aceste venituri sunt regulate, ei plătesc la fondul de pensii 10,5% din venit, în limita lunară a cinci salarii medii brute pe economie.

Dacă aceste venituri sunt neregulate, contribuţia se plăteşte în limita a cinci salarii medii pe economie pe an. Toate aceste sume constituie stagiu de contribuţie la pensie. În luna iunie, în România erau 4,264 de milioane de salariaţi şi 5,495 de milioane de pensionari.

Franţa creşte vârsta retragerii din muncă

Creşterea vârstei de pensionare din România vine într-un context european. Astfel de dezbateri au loc în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene. Chiar miercuri, Adunarea Naţională a Franţei - echivalenta Camerei Deputaţilor de la Bucureşti - a aprobat un proiect de lege similar cu cel aflat în dezbaterea deputaţilor români.

Reforma sistemului de pensii, iniţiată de preşedintele Nicolas Sarkozy, ridică vârsta legală de pensionare de la 60 la 62 de ani. Nici la Paris o astfel de măsură nu a fost întâmpinată cu simpatie. Opoziţia socialistă şi sindicatele s-au opus cu înverşunare proiectului de lege, care a fost, în cele din urmă, adoptat după o dezbatere-maraton. Discuţiile au început încă de marţi după-amiază şi au continuat toată noaptea, textul primind aprobarea Adunării Naţionale abia miercuri dimineaţa.

În sistemul actual de pensii din Franţa, o persoană se poate retrage cu pensie completă la vârsta de 60 de ani şi un stagiu de cotizare de 41 de ani. Reforma pensiilor mai trebuie să treacă şi prin Senatul Franţei luna viitoare.

Legea unică, atacată la CCR

Camera Deputaţilor este for decizional în privinţa Legii pensiilor. Actul normativ urmează să fie promulgat de preşedintele ţării. Social-democraţii au anunţat ieri că vor contesta actul normativ la Curtea Constituţională pe motiv că desfiinţează pensiile ocupaţionale şi exclud judecătorii din sistemul public de pensii.