Mizeria din Deltă nu se poate amenda

Ecologiştii susţin că legislaţia nu-i ajută să-i sancţioneze pe cei care poluează Rezervaţia Biosfera - Delta Dunării, aflată sub protecţia UNESCO. Pe lângă peisajele de vis, turiştii care ajung în Delta Dunării au parte şi de imagini mai puţin plăcute. Toate canalele Deltei sunt sufocate de PET-uri şi de mizeria lăsată de turişti.

Localităţile Sfântu Gheorghe şi Sulina, cele mai des tranzitate de turişti, sunt şi cele mai afectate de poluarea cu PET-uri. Agenţii ecologi spun că vina aparţine românilor.

„Sincer, nu prea am văzut turişti străini care să arunce PET-uri în apă sau să lase gunoiul pe mal. Nu de puţine ori am văzut români care aruncă gunoaie, iar din spatele lor un străin se apleacă şi le ridică. Mai făceau şi mişto, că au gunoieri străini în Deltă. Asta e educaţia!", spune Mihai Baciu, ghid ornitologic care promovează ecoturismul în Delta Dunării.

Citiţi şi:

Delta Dunării, cuibuşor de nebunii pentru deputatul PSD Robert Negoiţă!

Comisarii de mediu din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosfera - Delta Dunării spun că, decât să aplice amenzi, mai bine se apucă şi fac curat, fiindcă aşa au mai mult succes în acţiunile de ecologizare.

Greu de amendat

„Se pot aplica amenzi, pe Legea rezervaţiei, de la 100 la 250 de lei, iar pe Legea mediului - chiar câte 5.000 de lei. De ce nu se aplică? Pentru că trebuie să-l prinzi în flagrant, să ai şi un martor care să nu fie agent constatator. Dacă găsim pe cineva cu deşeuri lângă el, spune că nu sunt ale lui. Chiar dacă am filma, nu toate probele sunt acceptate de instanţă", declară Costel Ifrim, comisar-şef al Gărzii de Mediu.

„Asta este situaţia, unii aruncă în apă, noi cu copiii sau colegii organizăm campanii de ecologizare, copiii învaţă, dar pentru unii adulţi se pare că e prea târziu", spune şi Florin Papadatu, agent ecolog din Sulina.

Anul trecut, numai localitatea Chilia din Delta Dunării a predat 35 de tone de PET‑uri presate.

Proiect european

Consiliul Judeţean implementează un proiect de ecologizare a deşeurilor din Delta Dunării cu bani europeni. „La Sulina şi Sfântu Gheorghe, o firmă privată a donat două prese pentru colectarea selectivă a deşeurilor de plastic tip PET, a ambalajelor de hârtie şi carton.

Activitatea a început de ceva timp, dar este nerentabilă, pentru că aceste deşeuri nu pot fi valorificate decât de firme atestate în acest sens. Transportul până la presă este destul de scump, astfel că se descurajează colectarea selectivă", spune Grigore Baboianu, guvernatorul rezervaţiei.

Unui PET de plastic îi trebuie sute de ani ca să dispară. „Un PET se degradează în natură în 400 de ani", spune Costel Ifrim, comisar-şef al Gărzii de Mediu din cadrul rezervaţiei.

"Se pot aplica amenzi, pe Legea rezervaţiei, de la 100 la 250 de lei, iar pe Legea mediului - chiar câte 5.000 de lei. De ce nu se aplică? Pentru că trebuie să-l prinzi în flagrant şi să ai şi un martor."
Costel Ifrim
comisar-şef Garda
de Mediu Tulcea