Cum fac ungurii bani din amintirea comunismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capitala Ungariei câştigă turişti prin valorificarea comunismului, în vreme ce Bucureştiul bate pasul pe loc, în lipsa interesului autorităţilor pentru folosirea istoriei în scop turistic. Printre atracţiile Budapestei se numără „Casa Terorii“ şi Muzeul „Memento Park“, care le amintesc sau le dezvăluie vizitatorilor oroarea totalitară.

În fiecare zi, sute de turişti calcă pragul nenumăratelor muzee din capitala Ungariei. Departe de a tremura de teama crizei, Budapesta îşi aşteaptă în continuare turiştii, spectaculoasă în timpul zilei, strălucitoare în miez de noapte.

Mai citiţi şi:

Ungaria refuză FMI, dar se împrumută mai scump

În afară de obiectivele tradiţionale, oraşul, un adevărat model de europenitate, valorifică şi chiar speculează urmele trecerii nazismului şi comunismului, exploatând o problematică ce continuă să stârnească interesul şi curiozitatea.

Comunism pentru comerţ

Muzeul „Memento Park", un parc aflat la ieşirea din oraş, adăposteşte mai multe statui care „populau" oraşul în perioada comunistă. Vizitatorii sunt atraşi cu diverse suvenire, conserve în care se află „Ultima gură de aer din comunism", timbre, vederi, dar şi tricouri pe care personajele din South Park exclamă: „Oh my God, they killed Lenin!". Tot aici, curioşii pot suna la „linia roşie a comunismului", unde pot asculta discursuri ale celor mai importanţi lideri comunişti ai lumii.

Majoritatea celor care vin în vizită se fotografiază ­într-un Trabant albastru, simbol al vieţii în comunism. Cei mai mulţi vizitatori se înghesuie să se fotografieze cu statuile gigantice sau să îşi cumpere insigne din perioada comunistă.

„Casa Terorii" are succes

O zi întreagă de excursie în Budapesta poate fi petrecută, fără urmă de regret, în „Casa Terorii", un muzeu al ororilor naziste şi comuniste. Aflată pe celebrul bulevard Andrassy, clădirea a fost sediu al naziştilor în anii '40, după care a venit rândul comuniştilor să îşi facă acolo reşedinţă. Muzeul comemorează victimele terorii şi rememorează teribilele acte de violenţă comise la ordinele mai multor dictatori. Subsolul, parterul şi cele două etaje accesibile ale muzeului inedit introduc zilnic sute de turişti într-o lume paralelă.

Instalaţiile montate pe pereţi, televizoarele, muzica discretă sau, dimpotrivă, terifiant de puternică fac parte dintr-un scenariu bine pus la punct. Ziduri de ceară, labirinturi din săpun, decoruri din perioada nazistă sau comunistă, imagini din lagăre şi nenumărate fotografii sau poveşti ale celor care au căzut victime ale regimurilor totalitariste, toate acestea completează tabloul unei
epoci a cruzimii.

Nevoia de o instituţie credibilă

Spre deosebire de capitalele celor mai multe state ex-comuniste, capitala României nu are, nici la douăzeci de ani de la Revoluţie, un muzeu al comunismului. Numai la Muzeul Ţăranului Român de pe Bulevardul Kiseleff există o sală specială, intitulată „Ciuma. Instalaţie politică", cu puţine exponate ce reconstituie specificul regimului totalitar care a schimbat destinul ţării. Din când în când se organizează expoziţii temporare pe o temă încă fierbinte, însă potenţialul lor turistic este limitat.

Antropologul Vintilă Mihăilescu, fost director al MŢR, a declarat pentru „Adevărul" că „nu avem un muzeu al comunismului pentru că nu avem încă o istorie a comunismului şi nu avem o istorie a comunismului deoarece încă nu ştim cum - şi dacă! - să integrăm comunismul în istoria noastră". Această restanţă a Bucureştiului este, în opinia sa, „reversul lipsei unui proiect de viitor".

Specialistul a precizat: „În lipsa unor dezbateri reale şi a unei reflecţii consistente, un muzeu al comunismului făcut peste noapte nu ar putea fi decât o adunătură de obiecte mai mult sau mai puţin reprezentative, dar nu va putea spune o «poveste inteligibilă şi credibilă a comunismului».

În ceea ce priveşte potenţialul turistic al unei astfel de instituţii, Vintilă Mihăilescu a susţinut că „un muzeu bine făcut alimentează turismul întotdeauna, cu atît mai mult în cazul unui muzeu al comunismului, despre care străinii ar vrea să afle mai multe şi despre care tinerii autohtoni ştiu tot mai puţine."

Muzeu în aşteptare

Istoricul Vladimir Tismăneanu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a iniţiat împreună cu o echipă de la această instituţie un proiect pentru înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România, care va fi sub tutela Ministerului Culturii. Conceptul este în lucru şi urmează să se stabilească finanţarea.

Preţul biletelor la câteva muzee

La Budapesta, intrarea la „Memento Park" costă 15 lei, iar pentru o vizită la „Muzeul Terorii" plăteşti 27 de lei. Studenţii, pensionarii şi cetăţenii UE beneficiază de reduceri. Preţurile biletelor la muzeele naţionale clasice, de istorie sau de artă, variază între 22 şi 25 de lei.

La Bucureşti, intrarea la Muzeul Ţăranului Român sau la Muzeul Municipiului Bucureşti costă 6 lei, iar pensionarii, elevii şi studenţii plătesc jumătate.

image

1. Instituţia din capitala Ungariei rememorează ororile sistemului
2. Expoziţie temporară, la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite